Nu fiţi ţărani, votaţi Tămagă!

Share pe Facebook Share pe Whatsapp Share pe Messenger Share pe email

Zvonurile îl dădeau pe Constantin Tămagă candidat sigur la şefia Camerei Agricole Argeş, chiar dacă această funcţie presupune renunţarea la mandatul de senator. Întrebat dacă vrea să candideze, senatorul Constantin Tămagă nu a negat faptul că îşi doreşte o astfel de funcţie, dar a precizat că şansele să renunţe la mandatul de senator şi să avem alegeri anticipate pe colegiul său electoral sunt sub 30%. Parlamentarul a precizat că nu îşi doreşte să aducă PSD Argeş în prag de campanie electorală pentru alegeri în colegiul în care a fost ales.
„Nu spun nu unei candidaturi pentru Camera Agricolă. Dar nu este atât de simplu, pentru că e vorba de două incompatibilităţi: una cu funcţia de senator şi a doua cu calitatea mea de membru în Comitetul Naţional de Iniţiativă privind înfiinţarea acestor Camere Agricole. Ar trebui să demisionez din ambele funcţii. Dacă alegerile vor avea loc în toamnă, probabil că voi candida pentru şefia Camerei Agricole Argeş, dar dacă vor fi organizate mai devreme, nu cred că se pune problema unui astfel de gest din partea mea. Nu vreau să se ajungă la alegeri în colegiu din cauza asta”, a precizat Constantin Tămagă.
Senatorul de Argeş a explicat că ia în calcul renunţarea la Senat doar dacă acest lucru se întâmplă cu mai puţin de şase luni până la următoarele alegeri pentru că, în acest caz, argeşenii nu vor fi nevoiţi să îşi aleagă un nou reprezentant în Parlament. În acest sens, Tămagă speră ca Guvernul să stabilească o dată clară pentru depunerea candidaturilor pentru camerele agricole dincolo de acest termen.
De asemenea, senatorul spune că o funcţie în Camera Agricolă îl atrage mai mult decât una în Senat, dar că, în acest moment, nu poate renunţa la calitatea de senator, cu atât mai mult cu cât a fost ales de către argeşeni. În plus, a lăsat să se înţeleagă că nu ar fi corect faţă de partidul din care face parte să renunţe la locul din Senat. „E profesia mea până la urmă. Nu ştiu dacă în politică sunt chiar atât de priceput, dar pe agricultură am pretenţia că mă pricep şi chiar cred că aici, în acest domeniu, pot schimba ceva. ” Constantin Tămagă nu exclude nici posibilitatea de a intra în Camera Agricolă şi după terminarea mandatului din Senat: „În Cameră nu se intră doar acum. Pot să intru şi mai târziu. Dacă nu candidez acum, nu înseamnă că renunţ la această idee.”, a adăugat Constantin Tămagă.

Ce sunt Camerele Agricole şi ce vor să facă ele

La sfârşitul lunii decembrie 2010, a fost promulgată în sfârşit Legea camerelor agricole, a căror înfiinţare urmează să se facă pe etape. Primele care se vor constitui vor fi colegiile camerelor agricole zonale, apoi pe rând cele judeţene, regionale şi naţionale. Cei care vor avea rolul de a organiza alegerile şi de a se ocupa de bunul mers al lucrurilor vor fi membrii comitetelor de iniţiativă organizate, de asemenea, la nivel regional, judeţean şi naţional şi care se dizolvă după validarea alegerilor membrilor colegiilor. Important de reţinut este faptul că, în esenţă, camerele agricole se vor autofinanţa din cotizaţiile membrilor, doar că, la începutul fiecărui an, se vor stabili împreună cu MADR o serie de servicii pe care acestea le vor efectua contra cost. Conform legii de înfiinţare, toţi agricultorii care primesc sprijin APIA sunt membri de drept ai camerelor agricole. Tot prin lege sunt obligaţi să plătească cotizaţii al căror cuantum va fi stabilit anual de Camera Agricolă Naţională.
Camerele agricole se constituie în urma alegerilor organizate la nivelul fiecărui colegiu zonal şi vor fi organizate astfel:
–  la nivel zonal, colegiul zonal al camerei agricole zonale;
–  la nivel judeţean, colegiul judeţean al camerei agricole judeţene;
– la nivel regional, colegiul regional al camerei agricole regionale;
– la nivel naţional, Colegiul Naţional al Camerei Agricole Naţionale.
Legea prevede procedurile pentru faza iniţială, privind comitetele de iniţiativă care vor organiza alegeri pentru înfiinţarea colegiilor camerelor agricole judeţene, regionale şi al Camerei Agricole Naţionale.
Principiul electoral va fi acelaşi ca în cazul sufragiilor generale, fiecare candidat având dreptul să pregătească o campanie electorală. Electorii cu drept de vot sunt agricultorii, silvicultorii sau crescătorii de animale care se regăsesc în baza de date a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi a ocoalelor silvice private şi cei care sunt  membri ai asociaţiilor profesionale, ai sindicatelor şi ai patronatelor din agricultură ori din domeniile conexe. 
Aparatul tehnic operaţional (specialişti) va fi constituit din personal contractual angajat de camerele agricole judeţene, regionale şi de Camera Agricolă Naţională. La nivel zonal, aparatul operaţional va fi constituit în funcţie de numărul de fermieri arondaţi la camera agricolă zonală.
Printre obiectivele Camerelor Agricole se regăsesc promovarea intereselor economico-sociale ale populaţiei din mediul rural, dezvoltarea agriculturii de tip familial prin modernizarea fermelor familiale, reducerea decalajelor dintre mediul urban şi rural sau dezvoltarea durabilă şi echilibrată a teritoriului.
Camerele avizează scoaterea din circuitul agricol a terenurilor arondate colegiilor, elaborează documentaţiile pentru schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor şi elaborează documentaţiile pentru înscrierea în cartea funciară a terenurilor agricole şi forestiere. De asemenea, îi sprijină pe fermierii înscrişi în registrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în vederea absorbţiei fondurilor, plăţii directe, plăţii pentru zone defavorizate şi pentru toate formele de sprijin care pot fi acordate, atât din bugetul Uniunii Europene, cât şi din bugetul naţional.

“Nu ne convine ca aceste camere agricole să fie politizate, însă la nivel de comitet naţional şi judeţean nu este atât de important cine face parte din comitet, deoarece acestea au doar rolul de a organiza şi supraveghea alegerile, iar eu sunt convins că dacă noi, fermierii, vrem ca aceste organisme să ne reprezinte şi să ne promoveze interesele putem face acest lucru, dar trebuie să ne alegem, într-adevăr, oameni care nu sunt implicaţi politic, pentru că în momentul în care eşti implicat politic e imposibil să nu faci compromisuri”
Mircea Ciurea, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR)

“Nu ştiu dacă în politică sunt chiar atât de priceput, dar pe agricultură am pretenţia că mă pricep şi chiar cred că aici, în acest domeniu, pot schimba ceva.”
Senatorul Constantin Tămagă
Ema Pirciu

Write A Comment