Ministerul Culturii a pierdut luna trecută, în primă instanţă, procesul cu actualii proprietari ai Fermei Florica din Ştefăneşti. Litigiul s-a născut în anul 2020, când statul, prin Ministerul Culturii, a acuzat faptul că nu a avut ocazia să-şi exercite dreptul de preemţiune, atunci când proprietarii au vândut către alţi privaţi o parte din Ferma Florica. Cel mai probabil, decizia urmează să fie atacată la Curtea de Apel Piteşti. Ministerul Culturii a spus că oamenii de afaceri Vernel Crăciunescu şi Gheorghe Beucan şi-au vândut partea către societatea italiană EGP, deţinută de Mirela State și italianul Polo Enrico, fără să întrebe dacă Ministerul Culturii, prin Direcţia de Patrimoniu, doreşte să-şi exercite dreptul de preemţiune (întâietate la achiziţia clădirilor monumente istorice). În judecată a fost dat şi omul de afaceri Cristian Prodănel, un alt proprietar al fermei. În timpul judecăţii, magistraţii au aflat că Ministerul Culturii ar dori să anuleze nu doar un contract de vânzare- cumpărare a unei părţi din Ferma Florica (cel atacat), care datează din 2018, ci şi o altă tranzacţie, făcută în anul 2012, menţionând că şi atunci ar fi fost încălcată legea preemţiunii, iar statul intenţionează să reîntregească ansamblul Brătienilor, prin achiziţia clădirilor-monument istoric. Decizia luată de magistraţi a fost însă în defavoarea Ministerului.

Cât să mai fie până la ruine?

Ferma Florica

De ani întregi, clădirile care alcătuiesc fosta fermă Florica se deteriorează pe zi ce trece, imobilele nefiind nici conservate şi nici măcar împrejmuite. Starea de deteriorare este una foarte avansată, împrejurimile proprietăţilor private care au aparţinut odată Brătienilor ajungând zone de risc atât pentru vizitatorii care vor să se fotografieze lângă un monument cu puternic ecou istoric, cât şi pentru copiii care aleg să se joace aici. Este cunoscut incidentul cu fetiţa Laviniei Năstase, care a căzut într-un canal din apropierea fostei ferme Florica. Deşi legislaţia este foarte clară în privinţa îngrijirii proprietăţilor-monumente, fosta fermă Florica nu are asigurate nici pază, nici protecţie, nici semnalizări, cu atât mai mult nu putem vorbi de vreun efort în scopul conservării. Ce am înţeles noi până acum? Că proprietarii nu catadicsesc să cheltuiască un leu în plus pentru clădirile fostei ferme, imobile care, în curând, dacă nu se vor lua măsurile care se impun, nu vor mai reprezenta interes nici măcar pentru statul român (cu tot apelul la istoria bogată de la Ştefăneşti). Cauza: gradul de degradare, care le va transforma în ruine! Ai zice că sunt lăsate intenţionat în paragină, pentru a fi demolate cu totul! Se uită destul de des că, deşi multe sunt private, monumentele cu încărcătură socio-culturală (şi politică!) sunt şi vor fi întotdeauna parte a interesului public, datorită admiraţiei şi respectului faţă de istorie. Din păcate, în cazul fostei ferme Florica din Ştefăneşti, parte a unuia dintre cele mai importante domenii ale României- cel al Brătienilor, poate fi “admirată” doar…batjocura la care este supusă an de an!

Bărbuceanu: “Am putea să-i determinăm pe proprietari să încercuiască proprietatea”

Narcis Sofianu, Dorin Bărbuceanu- PNL Argeş

Declaraţiile făcute de liberalii Narcis Sofianu şi Dorin Bărbuceanu, în cadrul unei conferinţe de presă, dau însă un strop de speranţă asupra situaţiei triste în care se află Ferma Florica. Dorin Bărbuceanu a declarat că: “Acest lăcaş al Brătienilor trebuie să ajungă la un moment dat înapoi la oameni. În momentul în care s-a aprobat ca Vila Florica să fie transformată în muzeu naţional, s-a discutat şi problema reîntregirii acestui patrimoniu, din care face parte şi Ferma Florica. Sunt asemenea demersuri făcute.”- a spus fostul primar al oraşului Ştefăneşti. Consilierul Narcis Sofianu a făcut un apel la Consiliul Judeţean, care ar putea, în opinia lui, să vină cu o solicitare, pentru o posibilă achiziţie a fermei: “Această solicitare ar fi frumos să vină din partea Consiliului Judeţean Argeş, ca şi instituţie, ca mesaj instituţional din partea aleşilor judeţului Argeş. Tocmai pentru a nu se mai bate monedă că vrea nu ştiu ce formaţiune politică să-şi atribuie nu ştiu ce. Încă nu am purtat o discuţie cu grupul lărgit al consilierilor PNL. Ne-am gândit ca parlamentarii argeşeni, indiferent de culoarea lor politică, pentru a nu mai exista o concurenţă de imagine, să analizeze dacă Ferma Florica poate fi cumpărată pentru reîntregirea ansamblului Brătianu. Ar mai fi şi varianta unei proceduri de expropriere a proprietarilor, pentru cauză de utilitate publică, sub condiţia utilităţii publice.”- a precizat Sofianu, declarând şi că o utilitate publică ar putea fi lesne identificată pentru Ferma Florica, dat fiind faptul că a aparţinut familiei istorice Brătianu. Dorin Bărbuceanu a ridicat cea mai spinoasă dintre problemele momentului, care ar fi trebuit rezolvată până acum: “Am putea să-i determinăm pe proprietari să încercuiască proprietatea, să fie mai greu accesibilă celor din zonă, pentru că acolo au fost şi nişte incidente. Se duc copii, se duc oameni, sunt canale, sunt lăsate de izbelişte. Potrivit legii, proprietarii trebuie să protejeze, să încercuiască această proprietate.”- a declarat Dorin Bărbuceanu, în cadrul unei conferinţe de presă a PNL susţinută la începutul acestei luni. Şi este clar că acesta ar fi un prim pas pozitiv pentru reglarea, cât de cât a situaţiei deplorabile în care se află Ferma Florica şi a riscurilor care decurg de aici!

Ştefăneşti, 21 decembrie 1927

Pentru că nicio invocare a Brătienilor nu rămâne fără un apel la marea familie care a scris istorie, Dorin Bărbuceanu a prezentat săptămâna trecută un document important din arhivele statului, cu trimitere chiar la Ferma Florica: ne întoarcem în timp cu 95 de ani, mai precis în ziua de 21 decembrie 1927, la o lună după moartea marelui om politic Ion I.C. Brătianu, stins din viaţă la 63 de ani (pe 24 noiembrie 1927).

Cei doi fraţi ai lui Ion I.C. Brătianu, Constantin I.C. Brătianu (Dinu) şi Vintilă I.C. Brătianu, semnează pe 21 decembrie 1927 un contract cu Ministerul Agriculturii, prin care cedează Ferma Florica din Ştefăneşti, cu mai tot ce presupunea la acea vreme: animale, clădiri cu grajduri, instalaţii, excepţie fiind viile şi grădinile. Constantin avea atunci 61 de ani şi era deputat PNL (moare la 84 de ani), iar Vintilă avea 60 (moare la 63 de ani). Vintilă era de o lună preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi prim-ministru al României, funcţii deţinute până la deces de fratele său- Ion I.C. Brătianu. Contractul semnat de cei doi fraţi cu Ministerul Agriculturii o au în centru pe Elisa I.I.C. Brătianu, soţia fratelui lor, Ion I.C. Brătianu, care beneficia la acea dată de uzufructul Fermei Florica (dreptul de a se folosi de roadele proprietăţii de la Ştefăneşti). Fraţii Brătianu sunt foarte scrupuloşi în privinţa condiţiilor contractului, punctând toate bunurile pe care le deţin la Fermă, cu valori, nume de animale şi cantităţile produselor de care avea să beneficieze cumnata lor văduvă, pentru o perioadă de zece ani.

Contractul fraţilor Constantin şi Vintilă Brătianu cu Ministerul Agriculturii, privind roadele Fermei Florica

Încheiat între subsemnaţii Ministerul de Agricultură şi Domenii, reprezentat prin G. Ionescu Brăila şi Domnii Constantin I.C. Brătianu şi Vintilă I.C. Brătianu, în calitate de coproprietari indivizi în ferma Florica, a intervenit prezenta convenţiune: Noi, Constantin I.C. Brătianu şi Vintilă I.C. Brătianu cedăm locuinţa, fără nicio plată, Direcţiunii Zootehnice din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor:

a) a tuturor animalelor de rasă cabalină, bovină şi porcină, aflate în Ferma Florica, situată în judeţul Muscel, cu toate instalaţiunile (grajduri, oboare, magazii, lăptărie cu aparatele sale, uzina electrică cu pompele şi rezervoarele, atelierele de lemnărie şi ferărie) şi locuinţele actuale ale Fermei Florica, pe un termen de 10 (zece) ani, adică de la data autentificării prezentei convenţiuni, adică de astăzi- 21 decembrie 1927, până la 21 decembrie 1937, în scopul întreţinerii acestei folositoare pepiniere de reproducători de rasă.

b) Totodată, noi, Constantin I.C. Brătianu şi Vintilă I.C. Brătianu, mai cedăm folosinţe pe acelaşi termen de 10 ani, adică de astăzi 21 decembrie 1927 până pe 21 decembrie 1937, tot fără nicio plată, aceleiaşi Direcţiuni Zootehnice din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi a unei întinderi de 100 (una sută) ha de fâneaţă naturală, artificială şi păşune, situată în lunca râului Argeş, în scopul cultivării nutreţurilor necesare hranei animalelor fermei. De asemenea, mai cedăm folosinţa şi a furajelor necesare hranei vitelor până la viitoarea recoltă a anului 1928 şi anume: fânul, lucerna, sfeclele, două vagoane de ovăz şi circa 8000 (opt mii) kgr de tărâţe.

c) pentru toate aceste animale, instalaţiuni, locuinţe, întinderea de 100 ha, a căror folosinţă am cedat-o Direcţiunii Zootehnice din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor indicate mai sus la punctele a) şi b), pe termenele specificate tot în acele puncte, declarăm că nu cerem şi nici nu primim vreun preţ şi le cedăm fără nicio plată.

d) Direcţiunea Zootehnică din Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va avea însă următoarele obligaţiuni de îndeplinit faţă de noi:

1. Să ne restituie la împlinirea termenului de 10 ani acelaşi număr de vite, de aceeaşi vârstă medie şi de o calitate cel puţin egală cu acelea ce le predăm acum.

2. Să ne restituie în aceeaşi perfectă stare de întreţinere ca în momentul predării toate construcţiunile, magaziile, maşinile, uneltele şi instalaţiunile tehnice ce le predăm.

3. Să ne predea la expirarea termenului aceleaşi cantităţi de furaje ce i-am predat.

4. Să dea doamnei Elisa I. I.C. Brătianu căreia i-am cedat uzufructul moşiei Florica din produsele fermei: untul, laptele, brânza şi carnea necesară consumaţiunii sale şi personalului său. conform unei liste, arătând aceste cantităţi.

5. Să pună la dispoziţia D-nei Elisa I.I.C. Brătianu caii şi trăsurile ce i-ar fi necesare şi să întreţină pentru Dânsa patru perechi de boi şi trei catâri necesari cultivării viilor şi grădinilor sale.

6. Să pună la dispoziţia D-nei Elisa I.I.C. Brătianu lumina şi apa necesară casei sale, dependinţelor, coteţelor şi grădinilor sale.

7. Să dea bălegarul necesar viei şi grădinilor sale.

8. În cazul în care uzufructul D-nei Elisa I.I.C. Brătianu ar înceta, în termenul de 10 ani prevăzuţi mai sus, aceleaşi obligaţiuni vor trece asupra uzufructuarilor ce ar succeda Domniei sale.

e) Predarea folosinţii Direcţiunii Zootehnice a animalelor, vehiculelor, magaziilor, atelierelor, uneltelor, uzinei, lăptăriei, pompelor, rezervoarelor etc, adică a tot ce este legat de funcţionarea fermei, se va face printr-un inventar încheiat şi făcut în trei exemplare (…) Făcut în Bucureşti, astăzi, 21 decembrie 1927.”

Beneficiile: peste 2000 kg de lapte, unt, smântână, porci, viţei

În continuarea contractului, fraţii Constantin şi Vintilă I.C. Brătianu au pus la dispoziţia Ministerului Agriculturii tabele cu toate animalele Fermei Florica, care aveau să fie cedate: vacile de lapte şi sterpe, cu anii de naştere, valoarea fiecăreia şi numele (Londra, Steluţa. Grădiştea. Căpşuna, Mândra, Brânduşa etc), viţelele (Cadâna, Albota, Bursuca etc), taurii (Nordu, Rujan, Medelian etc), boii de muncă (Viorel, Coman, Leuştean, Cerbu, Doru, Dragoş etc), iepele de prăsilă şi cârlane (Raura, Săgeata, Stema, Sclipirea, Bratia etc) tineretul femel bovine (Mândra, Brânduşa, Ciocârlia etc), caii (Vifor şi Ghraur), tineretul mascul bovine (Smeu, Graur etc), un singur asin (Osman) şi un singur viţel, pe nume Argeş.

Cel mai bătrân animal de la fermă era iapa Raura, născută în 1910.

Cel mai scump animal de la ferma Florica era la acea dată taurul Medelian, care valora 29.000 lei. Inventarul arăta că fraţii Brătianu cedau 60 de animale (cele mai multe fiind 27 de vaci de lapte şi sterpe şi 12 boi de muncă), a căror valoare totală era de 820.500 lei. Brătienii cereau la schimb 2060 litri de lapte nesmântânit, 156 kilograme de unt proaspăt, 156 kilograme de brânză albă, 100 kilograme de smântână groasă, doi porci graşi de peste 150 kilograme fiecare, doi porci pentru carne de circa 100 kilograme fiecare, patru porci tineri pentru şunci şi doi viţei pentru tăiat.

foto ferma- cotidianul.ro

(Graţiela Bâzoi)

Write A Comment