Robert Seghedi, vicepreşedinte al Tineretului Liberal, Argeş, fost preşedinte al Consiliului Judeţean al Elevilor, susţine proiectul de lege privind dreptul de vot al adolescenţilor de 16 ani, declarând că este unul dintre cele mai importante și frumoase exerciții democratice. Pe de altă parte, Robert Seghedi condamnă extremismul politic – un fenomen prezent în primul rând pe reţelele de socializare, care poate avea repercusiuni devastatoare asupra societăţii. Seghedi precizează că, odată cu lansarea noului cadru de vot dedicat adolescenţilor, trebuie avută în vedere şi implementarea unor metode de informare, neutre din punct de vedere politic:
Niciodată să nu creadă, din prima, o campanie electorală
“Întotdeauna am fost unul dintre cei mai mari susținători ai acestei inițiative legislative. Am petrecut enorm de mult timp încercând să înțeleg care este părerea colegilor mei despre acest lucru și mi-am dat seama de un lucru: dacă persoanele care au între 16 și 18 ani și teoretic ar obține drept de vot nu sunt informate corect, atunci vor fi doar o masă foarte ușor de manipulat și de convins.
În același timp, exercitarea dreptului de a vota la 16 sau 17 ani este unul dintre cele mai importante și frumoase exerciții democratice pe care îl poți face – doar așa poți înțelege că fiecare cetățean din România poate să contribuie la o schimbare reală prin înregistrarea unui vot în completă cunoștință de cauză. Eu mi-am sfătuit colegii să procedeze astfel, când vor vota: niciodată să nu creadă din prima o campanie electorală. De ce? Oamenii politici, care creează condiții de viață pentru întreaga populație prin reprezentarea acesteia în forurile decizionale, trebuie să fie aproape de cetățeni și să își câștige audiența în mod constant și **organic**, nu doar în campanie electorală, prin promisiuni lansate contracost pe rețelele de socializare.
15 minute de studiu, înainte de vot
Pe lângă aceste aspecte, am sfătuit pe toată lumea ca înainte de a alege opțiunile dorite de pe un buletin de vot, să își rezerve, cu 2-3 zile înainte de sesiunea de votare, 15 minute ca să studieze toate numele care apar pe listele electorale. Un simplu search pe Google ar fi suficient. De ce? Este puțin probabil să cunoaștem îndeaproape toți candidații, așa că, înainte să le acordăm încrederea și votul nostru, trebuie să îi cunoaștem. Dacă nu facem acest lucru, este ca și cum am avea încredere într-un simplu străin de pe stradă.
Noi votăm cu X, da?
Cu dezamăgire, am observat în rândul persoanelor din generația noastră o tentație spre extremismul politic, fapt ce mă dezamăgește profund. Sunt foarte puține persoane de vârsta mea care iau în calcul votarea corectă din punct de vedere social. Am auzit foarte multe conversații de tipul „Noi votăm cu X, da? Că ai văzut ce pagină de Facebook are.” O pagină de Facebook unde o persoană știe cum și cui să vorbească este suficientă, din păcate, în ochii anumitor persoane din generația noastră.
Extremismul, indiferent de tipul său, este atunci când alegi o variantă de gândire care exclude alternativele. Extremismul este întotdeauna o formă de fanatism, acesta bazându-se pe anumite valori și principii, în jurul cărora susținătorii își contruiesc întreaga viziune despre viață și despre ei înșiși. Cu acești oameni nu mai poți discuta.
Fanaticul
Un fanatic din tabăra extremismului se crede superior ție, încearcă să îți dea lecții și zice că îți vrea binele. Cine nu cunoaște fenomenul, nu își dă seama că persoana respectivă vrea doar să te convertească la fanatismul lui. Este întotdeauna convins că are dreptate, ori genul acesta de stare a minții, care poate fi definită drept **eroarea ce se crede adevăr** este doar o opinie care se crede cunoștință, ea nefiind de fapt cunoștință. Dacă se crede adevăr, este aproape imposibil să îi schimbi părerea.
Metode de informare neutre politic
Astfel, concomitent cu implementarea acestui proiect de lege, trebuie să se ofere în spațiul adolescentin metode de informare neutre din punct de vedere politic cu privire la funcționarea statului, a procesului electoral și influența pe care votul îl poate avea asupra societății.
Este dreptul oricărei persoane să își aleagă setul de principii și valori, însă personal, consider că un plus de extremism din partea generației noastre nu ar aduce decât și mai multă instabilitate în mediul politic din România, având în vedere contextul actual.
Generația noastră trebuie să înțeleagă un lucru esențial: indiferent dacă votăm la 16 ani sau la 18 ani, trebuie să votăm în deplină cunoștință de cauză – să știm concret cine este persoana pe care o votăm, ce planuri politice are, cum dorește să le pună în practică și să cuantifice rezultatele.”- susţine Robert Seghedi.
(Graţiela Bâzoi)
