CSM a avizat ghidul comunicării dintre magistraţi şi presă: REGULI şi EXCEPŢII de la REGULI!

Share pe Facebook Share pe Whatsapp Share pe Messenger Share pe email

Pe 17 septembrie, Consiliul Superior al Magistraturii, prin preşedinta judecător Lia Savonea, a aprobat Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass-media.

Ghidul vorbeşte despre rolul important al structurilor de comunicare din sistemul judiciar (procurori şi judecători), dar mai ales despre modul în care este înţeleasă informaţia de interes public, care  trebuie pusă la dispoziţia jurnaliştilor. Au fost astfel întărite reguli, dar şi excepţii de la reguli pentru ceea ce înseamnă informaţia de interes public din dosarele justiţiei.

Datele de esenţă care se desprind din acest ghid sunt următoarele:

  • Persoanele din cadrul structurilor de comunicare trebuie să fie disponibile în orice situaţie pentru mass-media, în timpul orelor de program. În situaţii excepţionale, purtătorilor de cuvânt li se pot solicita informaţii şi în afara orelor de program ale acestora.
  • În situaţia în care sunt identificate în mass-media articole referitoare la acţiunile unor magistraţi, precum şi modul în care aceştia au investigat şi gestionat soluţionarea unui caz, structurile de comunicare înştiinţează preşedintele de instanţă sau şeful parchetului, după caz fiind informat şi purtătorul de cuvânt al CSM.
  • Furnizarea informaţiilor de interes public către mass-media nu poate fi condiţionată de acreditarea jurnaliştilor.
  • Structurile de comunicare ale magistraturii pot transmite informaţiile urgente către presă şi pe email şi pe aplicaţiile de telefonie mobilă.

Sarcinile procurorilor, în legătură cu presa

  • Procurorii trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, caracterul nepublic al Urmăririi Penale, Protecţia Vieţii Private şi de Familie, Protecţia datelor cu caracter personal, evitarea Perturbării bunei desfăşurări a Urmării Penale şi punerii în pericol a siguranţei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora, în dosarele care suscită interesul presei.
  • Dosarele aflate în cursul Urmăririi Penale nu pot fi studiate de mass-media.
  • Dacă fapta prezintă un grad de pericol social ridicat sau justifică un interes deosebit pentru public, procurorii pot comunica informaţii presei, dar fără să fie periclitată ancheta.
  • Procurorii nu pot face publice numele persoanelor care au depus cereri sau denunţuri. În cazul în care autorii anunţă public aceste lucruri, procurorii pot confirma sau după caz infirma informaţiile respective, la cererea presei.
  • Sesizarea din oficiu a Parchetului poate fi făcută publică doar cu acordul procurorului de caz.
  • O informaţie care nu periclitează o anchetă poate fi făcută publică, cu respectarea protecţiei la viaţa privată, date cu caracter personal etc.
  • Comunicarea de informaţii, privind stadiul actelor de cercetare penală poate fi făcută, doar după ce în cauză a fost identificat un suspect:

  • Procurorii vor emite comunicate de presă, în cazurile de trimitere în judecată, în dosarele care prezintă grad ridicat al pericolului social.
  • Procurorii nu pot oferi presei copii ale înregistrărilor audio şi video, ale flagrantelor, ale stenogramelor.
  • La cererea presei, procurorii pot oferi extrase de pe rechizitorii, acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, soluţii de începere a UP, de reţineri, de arestare la domiciliu etc, doar după consultarea cu procurorul de caz şi cenzurarea tuturor datelor care pot periclita ancheta.

Articolul 8 este, de asemenea, foarte important:

Procurorilor le este interzis să pună la dispoziţia presei orice informaţii din dosare penale, care au legătură cu următoarele infracţiuni:

  • Violul
  • Traficul de minori
  • Actul sexual cu un minor
  • Pervesiunea sexuală
  • Seducţia
  • Coruperea minorilor
  • Hărţuirea sexuală
  • Racolarea minorilor
  • Contaminarea venerică
  • Rele tratamente aplicate minorului
  • Pornografia infantilă
  • Infracţiuni privind adopţia
  • Obligarea la tratament medical
  • Internarea medicală
  • Internarea medicală nevoluntară
  • Complotul
  • Propaganda în favoarea statului totalitar
  • Subminarea puterii de stat
  • Spionaj
  • Atentate
  • Înalta trădare
  • Trădarea
  • Subminarea economiei de stat sau orice alte informaţii care au legătură cu interceptări, supravegheri audio-video, supravegheri tehnice, corespondenţă poştală.
  • Procurorii nu vor emite niciodată informaţii din dosare, în cazul în care sunt afectate moralitatea, ordinea publică, securitatea naţională, interesele minorilor, viaţa privată.

Sarcinile judecătorilor, în relaţia cu presa

  • Judecătorilor le este interzis să emită informaţii din dosare aflate în camera preliminară sau camera de consiliu. De asemenea, judecătorii nu au voie să pună la dispoziţia presei acte despre percheziţii, tehnici speciale de supraveghere.
  • Jurnaliştii au acces la şedinţele publice din instanţe, iar în cazul în care judecătorul interzice prezenţa presei, acesta este obligat să comunice public motivele deciziei.
  • Şedinţele de judecată nu pot fi transmise în direct, iar înregistrarea sau fotografierea din timpul proceselor publice vor avea nevoie de avizul judecătorului. Este recomandat ca cererea să fie depusă cu 24 de ore înainte de începerea procesului. 
  • Se interzice filmarea inculpaţilor şi minorilor în sedintele proceselor aflate în instanţă.
  • Fără  date cu caracter personal:

Judecătorilor/structurilor de comunicare ale instantelor le este interzis să ofere informaţii din dosarele de:

  • Adopţii
  • Ordine de protecţie a persoanelor
  • Parternitate
  • Divorţ
  • Dezvăluirea identităţii părinţilor fireşti
  • Nulitatea căsătoriei
  • Plasamentul minorilor
  • Proprietatea intelectuală
  • Brevet invenţii

„Ghidul urmăreşte să asigure o comunicare publică predictibilă, transparentă, accesibilă, coerentă şi unitară a sistemului judiciar, care să facă posibil accesul publicului prin intermediul presei la informaţiile de interes public. Sistemul judiciar şi mass-media, deopotrivă, au obligaţia ca, atunci când comunică public informaţii de interes general care vizează activitatea instanţelor şi parchetelor, să nu fie încălcate drepturi recunoscute de legislaţia internă şi internaţională: protecţia vieţii private şi de familie, dreptul la imagine, caracterul nepublic al urmăririi penale, prezumţia de nevinovăţie, imparţialitatea actului de justiţie, protecţia datelor cu caracter personal.”- este opinia preşedintei Tribunalului Argeş, judecător Mariana Vârgă.

foto-facsimil decizie CSM, judecator Mariana Varga

AICI: DECIZIE integrala CSM Ghid bune practici

Gratiela Bâzoi

Write A Comment