Preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, avocat Ştefan Deaconu, originar chiar din Argeş, s-a aflat săptămâna trecută la Piteşti, la Conferinţa “Arbitrajul Comercial- Avantaje şi practici”. Conferinţa a fost anunţată în urmă cu două săptămâni chiar de preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş, George Caval şi de noua preşedintă a Curţii de Arbitraj de pe lângă CCIA Argeş, avocat Luminiţa Ioana, prodecan al Baroului Argeş.
Tema conferinţei a reunit membri ai mediilor de afaceri şi academic din judeţul Argeş, alături de profesionişti ai arbitrajului. Unul dintre principalele subiecte dezbătute a fost legat de decongestionarea sistemului judiciar românesc, prin promovarea instanțelor arbitrale ca alternativă la instanțele de judecată. Atât CCIA Argeş, cât şi Camera de Arbitraj din cadrul acestei instituţii militează pentru construirea unor relaţii durabile şi susţinute de interesul comun al mediului de afaceri şi al arbitrilor comerciali de a fi identificate toate căile constructive care să contribuie la evitarea blocajelor cu care se pot confrunta antreprenorii la apariţia litigiilor. Litigiile comerciale pot fi rezolvate mult mai repede decât în instanţele de judecată, antreprenorii având ocazia să nu piardă timpul atât de necesar dezvoltării unei afaceri. De asemenea, datorită specialiştilor în arbitrajul comercial, companiile se pot feri de conflictele care, de obicei, apar şi iau amploare în timpul unui proces din instanţe. I-am adresat domnului avocat Ştefan Deaconu, preşedintele Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, doctor în drept, câteva întrebări despre arbitrajul comercial- un spectru al domeniului judiciar care a evoluat în ţările dezvoltate şi care înregistrează şi în România rezultate foarte bune, conform acestuia.
Domnule preşedinte Ştefan Deaconu, puteţi descrie în câteva cuvinte ce este arbitrajul, pe înţelesul tuturor?
– Arbitrajul este o modalitate alternativă de soluţionare a litigiilor, alternativă la instanţele statate. Orice persoană fizică sau juridică – entitate – care are un litigiu de natură comercială, civilă, se poate adresa arbitrajului, dacă are înscrisă în contract o clauză arbitrală sau dacă părţile încheie un compromis, adică o înţelegere prin care ele însele stabilesc să se judece în arbitraj.
Care sunt avantajele acestei alegeri, comparativ cu instanţa?
– Sunt o serie de avantaje. În primul rând, hotărârea arbitrală are aceeaşi valoare juridică precum cea a hotărârii judecătoreşti. Este executorie din momentul în care s-a pronunţat. De regulă, aceste hotărâri se pronunţă într-un termen mult mai scurt decât la instanţa de judecată.
Estimativ, în cât timp se poate ajunge la o decizie în Arbitraj?
– Prin codul de procedură civilă, avem un termen de şase luni în care trebuie să ne pronunţăm în dosarele arbitrale interne, cu părţi naţional române ori de 12 luni, în dosarele internaţionale, în cazuri în care vorbim de companii din alte state sau de o companie din România şi o companie străină.
Se poate ataca decizia arbitrală?
– Decizia arbitrală este atacabilă numai cu acţiune în anulare. În acţiunile în anulare, nu poţi contesta decât eventuale vicii de procedură. Nu se mai rejudecă fondul. Să zicem că pot fi ridicate probleme că decizia nu a ţinut cont de anumite probe sau că Tribunalul Arbitral nu a fost constituit în mod corect sau că Tribunalul Arbitral a aplicat o lege care nu mai era în vigoare. Sunt chestiuni procedurale care pot fi invocate în faţa instanţei judecătoreşti la Curtea de Apel din raza teritorială unde se pronunţă hotărârea arbitrală, cea competentă să judece.
Este Curtea de Arbitraj din România una destul de activă în spaţiul european?
– În ultimii ani, Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, pe care o gestionez în calitate de preşedinte, a avut o evoluţie destul de bună. Am reuşit să punem Curtea de Arbitraj de la Bucureşti pe harta arbitrajului internaţional. În acest sens, peste o săptămână (n.r. în această săptămână) avem o conferinţă internaţională, aflată la cea de-a cincea ediţie- “Bucharest Arbitration Days”, în perioada 6-7 iunie. Îi vom aduce în România pe cei mai titraţi arbitri internaţionali în domeniul comercial. Vor fi peste 40 de participanţi din 15 ţări ale lumii. Conferinţa va fi susţinută integral în limba engleză. Doar în anul 2020 nu am putut organiza această conferinţă, din cauza pandemiei.
Comparativ cu taxele cerute în instanţe, care sunt acestea în cadrul litigiilor rezolvate prin arbitrul comercial?
– Făcând o comparaţie, sigur, există o taxă pe care o plăteşti şi în arbitraj. Comparativ cu instanţele judecătoreşti, aş spune că pe dosare cu valori mici probabil este mai bine să te duci către instanţe. Dosarele de valori mari însă au taxe mai mici la Curtea de Arbitraj decât la instanţele statale.
Puteţi exemplifica?
– Dacă la instanţa de judecată, de regulă taxa este cam aceeaşi, de 2 la sută din valoare, la noi taxa scade pe măsură ce valoarea litigiului este mai mare. Se poate ajunge şi la o taxă de 0,2 la sută, în cazul în care vorbim, de exemplu, de valori de peste zece milioane de euro.
Aşadar, arbitrajul este asemănător medierii.
– Medierea şi concilierea, alături de arbitraj, sunt forme alternative de soluţionare a litigiilor care, în statele democratice din vest sau mai ales în ţările cu economii foarte bine dezvoltate, funcţionează foarte bine. De aceea, unul dintre criteriile pentru care România este verificată în momentul de faţă, pentru aderarea la OECD- Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică- este legat de consolidarea unui mediu de afaceri prietenos, inclusiv prin oferirea de căi alternative de soluţioare a litigiilor.
Relaţia cu Camera de Comerţ şi Industrie Argeş, cu arbitrajul de aici, este foarte bine consolidată.
– Avem o relaţie foarte bună şi îi mulţumesc domnului preşedinte George Caval pentru această invitaţie, de asemenea, doamnei Luminiţa Ioana şi mă bucur pentru că avem oportunitatea de a discuta astăzi despre arbitrajul comercial.
Fără cine nu poate funcţiona o Cameră de Arbitraj?
– Fără un mediu de afaceri consolidat, puternic, şi fără arbitri credibili, arbitrajul nu funcţionează nicăieri în lume.
în foto slider- George Caval, preşedinte Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Argeş (CCIA Argeş), avocat Luminiţa Ioana, preşedintă a Curţii de Arbitraj Comercial de pe lângă CCIA Argeş, avocat Ştefan Deaconu, preşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerţ și Industrie a României
(Graţiela Bâzoi)