Interlocutorul nostru este Robert Tudorache, fost ministru secretar de stat în Ministerul Energiei, specialist în drept, în domeniul bancar, actual expert în cadrul Nuclear Electrica SA- FCN, consilier municipal PSD al oraşului Piteşti. Interviul de faţă a apărut în săptămânalul Gherila, la rubrica DESPRE VIAŢĂ, în care punem întrebări aleatorii despre viaţă și despre Pitești şi judeţul Argeș.
1. Care este, domnule Robert Tudorache, cel mai important examen al vieții pe care l-ați dat până acum? Ce sfat i-ați da unui tânăr absolvent de Drept?
– Un examen important al vieții mele a fost chiar examenul de absolvire a Facultății de Drept. A fost un moment de cotitură în viața mea, pentru că a reprezentat nu doar o evaluare a cunoștințelor mele juridice, ci și o etapă de tranziție către cariera mea în domeniul Dreptului. Sfatul meu pentru un tânăr absolvent de științe juridice ar fi să fie pregătit pentru o călătorie continuă de învățare și dezvoltare. Absolvirea acestei facultăți este doar începutul…în domeniul juridic. Este crucial să rămâi mereu informat cu privire la schimbările legislative, să-ți dezvolți abilități practice și să cauți oportunități de specializare. Şi, nu în ultimul rând, să-ți construiești contacte cu mentori experimentați care să te poată ghida în carieră. În plus, nu trebuie să subestimezi importanţa eticii și a integrității în această profesie juridică, cu alte cuvinte să fii un avocat onest, respectuos și dedicat cauzei tale. 
Să-ţi dezvolţi abilități de comunicare și gândire critică, căci acestea sunt esențiale în practica juridică. Tinerii absolvenți trebuie să își amintească faptul că succesul nu vine peste noapte, este un efort continuu, iar obstacolele vin pe parcurs. Le-aș mai spune tinerilor absolvenţi de Drept, de Ştiinţe Juridice, să rămână mereu perseverenți și încrezători în abilitățile lor, să continue să se adapteze la schimbările din acest domeniu şi, cu timpul și cu efort, vor reuși să își construiască o carieră în acest domeniu fascinant și important. Sunt practic sfaturile pe care le-am dat fiicei mele (foto), care este studentă în anul 3 la Drept, Universitatea Bucureşti.
2. Cea mai interesantă experiență pe care ați avut-o ca secretar de stat este?
– Cea mai interesantă experiență pe care am avut-o ca secretar de stat a fost cu siguranță momentul în care am avut oportunitatea de a coordona și implementa într-un domeniu strategic pentru țara noastră. Mă refer în primul rând la emiterea autorizaţiei de construcţie pentru gazoductul BRUA, privind transportul de gaze naturale pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Pentru mine, acest moment este unul memorabil, pentru că, lucrând în calitate de secretar de stat, am avut ocazia de a colabora cu oameni extrem de talentați și dedicați. Am învățat cât este de importantă colaborarea și conducerea echipelor eficiente pentru a atinge obiective strategice. Este o experiență care a necesitat o învățare continuă și adaptarea la schimbări în timp real. O altă experienţă foarte importantă a fost în 2018, când am fost numit președinte al Cartei Energiei. România a fost atunci primul stat membru al Uniunii Europene care a preluat preşedinţia Cartei Energiei. Sunt momente de care îmi amintesc cu mare drag, pentru că am învăţat foarte multe, a trebuit să rămân flexibil și deschis la noi informații și idei pentru a asigura reuşite la nivel naţional şi internaţional din poziţia de ministru secretar de stat.
3. Cum vedeți treaba asta cu dispariția cashului versus plata cu cardul? Este pregătită România pentru așa ceva?
– Dispariția cashului în favoarea plăților cu cardul este un subiect complex și relevant care ridică mai multe aspecte de discuție. Plățile electronice și utilizarea cardurilor au câștigat teren semnificativ în ultimii ani în majoritatea țărilor, inclusiv în România. Se datorează avantajelor evidente ale plăților electronice, precum confortul, securitatea și ușurința de a urmări cheltuielile. Cu toate acestea, ideea dispariției cashului în totalitate ridică întrebări și provocări. De ce? Nu toată lumea are acces la servicii bancare sau carduri de credit/debit, iar unele segmente ale populației preferă sau depind de cash. Este foarte important să ne asigurăm ca orice tranziție către o societate fără cash să nu excludă pe nimeni. Pentru această tranziţie, România trebuie să asigure securitatea cibernetică- pentru că o societate bazată în principal pe tranzacții electronice trebuie să fie bine pregătită pentru a proteja datele financiare și a contracara amenințările cibernetice, şi o infrastructură tehnologică sigură, solidă pentru plăţi electronice cu un internet de înaltă viteză. România a investit în dezvoltarea acestei infrastructuri, dar există încă loc pentru îmbunătățiri. Schimbarea mentalității este iarăşi un aspect important, pentru că trecerea de la plăti cash la plățile electronice necesită o schimbare a obiceiurilor consumatorilor și comercianților. Se are în vedere că dispariția cash-ului și adoptarea plăților cu cardul prezintă și o serie de avantaje având în vedere că sunt rapide și ușor de efectuat, economisind timp atât pentru consumatori cât și pentru comercianți, deci s-ar putea traduce prin eficienţă. Reducerea infracționalității ar putea fi un alt avantaj, pentru că o economie mai puțin bazată pe numerar poate ajuta la reducerea infracționalității, stopând furturile de bani. Dar, repet, este foarte important să ne asigurăm ca orice tranziție către o societate fără cash să nu excludă pe absolut nimeni.
4. În urmă cu mai mulţi ani aţi fondat mai multe asociaţii privind protecţia şi sprijinul persoanelor cu autism. S-au făcut pași importanți în societatea românească în acest sens?
– Deși în România au fost adoptate o serie de prevederi legislative care reglementează drepturile și serviciile pentru persoanele cu autism- măsuri menite să sprijine acești copii și pe familiile lor – există încă provocări semnificative în asigurarea unei protecții și pentru susținerea adecvată a acestora. Pentru a consolida aceste eforturi, este nevoie de extinderea rețelei de centre și servicii specializate pentru copiii cu autism pentru a acoperi mai multe regiuni, este nevoie de pregătirea cadrelor didactice, a terapeuților și a profesioniștilor din domeniul sănătății pentru a lucra cu copiii cu autism. Este nevoie de o educaţie a publicului despre autism pentru a elimina stigmatizarea şi pentru a asigura o integrare mai bună în societate. Este necesară oferirea de resurse și suport de specialitate pentru familiile copiilor cu autism pentru a putea face față provocărilor legate de îngrijirea și educația acestora. Sunt doar câteva sugestii pentru a consolida susținerea și protecția acestor copii. Este foarte important să menţionez că organizațiile și asociațiile de părinți au jucat un rol important în promovarea intereselor copiilor cu autism și în susținerea politicilor și legilor care îmbunătățesc viața acestora, iar pentru a avansa în susținerea și protecția lor în România, este nevoie de crearea unui sistem de servicii integrate care să acopere toate nevoile copiilor cu autism. De la diagnosticare și intervenție timpurie, la educație și tranziție spre maturitate. La fel, este necesară promovarea conştientizării autismului în rândul publicului și eliminarea stereotipurilor și stigmatizării legate de această tulburare.
5. Cum vă petreceți timpul liber?
– Am să vă răspund cum îmi doresc să-mi petrec timpul liber. Alături de familie. Familia, cei trei copii ei mei, este oaza mea de liniște şi de aceea mi-aș dori să pot petrece cât mai mult timp împreună cu ea.
6. Care a fost cea mai importantă lecție de viață primită?
– Da, este o întrebare care mă răscolește…Cea mai importantă lecție de viață a fost în urmă cu 16 ani, când fiul meu, acum în vârstă de 18 ani, a fost diagnosticat cu autism. Atunci am învățat că, oricât de greu ar părea, trebuie să găsesc forța interioară să merg înainte. Acel moment mi-a schimbat viața și m-a învățat să primesc cu înțelepciune tot ce îmi trimite Dumnezeu.
7. Cel mai frumos loc al Piteştiului este?
– Parcul Trivale. Din acest motiv, am iniţiat împreună cu colegii mei proiectul privind extinderea şi transfomarea ei în pădure-parc. Pentru a oferi piteştenilor ocazia de a se bucura de natură.
(Graţiela Bâzoi)
foto- arhivă personală Robert Tudorache
