De la Incertitudinile Rațiunii la Certitudinea Existențială

Share pe Facebook Share pe Whatsapp Share pe Messenger Share pe email

Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 28 – 30 septembrie, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite exclusiv online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):

Prelegerea cu tema De la Incertitudinile Rațiunii la Certitudinea Existențială va fi susținută de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”.

Marele filosof german Kant, în celebra sa lucrare “Critica rațiunii pure”, consideră că  metafizica și știința  trebuie să răspundă la trei întrebări fundamentale ale omului: ce pot ști? ce trebuie să fac? ce îmi este îngăduit să sper ?

     Ne propunem în expunerea noastră să găsim nu atât răspunsuri cât mai ales sensuri și semnificații pentru prima întrebare kantiană, ce pot ști? Omul este singura ființă creată înzestrată cu sensibilitate și rațiune  capabilă de cunoaștere. Dorința și vocația cunoașterii  sunt temelia științelor, a artelor, a filosofiei, a moralei, a teologiei, sunt esența oricărei creații umane. Obiectul cunoașterii îl formează realitatea exterioară omului, iar pe de altă parte a sinelui propriu, cunoașterea de sine.

          Părintele profesor dr. Dumitru Stăniloae afirmă că în actul cunoașterii omul este singurul subiect în timp ce existența la care se raportează devine obiect al cunoașterii.

          Progresul cunoașterii umane din cele mai vechi timpuri până în prezent este impresionant și  determină schimbarea radicală a mediului  în care omul există  și chiar a ființei umane. Cunoașterea este sursa culturii și a civilizației și a oricărui act creator al omului .

          Cogito, ergo sum (în latină tradus prin „cuget, deci exist”). Plecând de la Descartes, s-a crezut mult timp că gândirea este în întregime rațio­nală. Ultimele cercetări în domeniul neuropsihiatriei au arătat că procesul gândirii conștiente atinge modesta valoare de 2%. Restul de 98% reprezintă gândirea inconștientă. Chiar dacă gândirea lui Descartes a fost dominată de raționalism, asta nu înseamnă că nu a fost pusă sub semnul îndoielii, dar și al revelației. „Mă îndoiesc de adevărul tuturor credințelor mele. De îndoiala mea însă nu m-aș putea îndoi, afirmă el. Iar întrucât mă îndoiesc, cuget, nici aceasta n-aș putea-o nega. Și de vreme ce cuget sau gândesc însemnează că exist ca ființă cugetătoare sau gânditoare. Pot să mă îndoiesc de existența tuturor lucrurilor din natură. Pot să mă îndoiesc de existența propriului meu corp: de unde știu că nu este o simplă închipuire? Cât timp însă am această neîncredere, gândesc, și ca atare exist ca o ființă gânditoare, independentă de corpul material”.

            Prin urmare îndoiala, dar și incertitudinea caracterizează orice proces de cunoaștere rațională. Omul dorește să aibă certitudini. Din nefericire nici matematica sau logica și nici oricare altă știință nu îi conferă evidența și certitudinile  dorite. Încrederea nemărginită a omului în puterea rațiunii sale, care a început o dată cu iluminismul și continuă și astăzi este dezmințită chiar de  ultimele rezultate ale cercetării științifice. Poate că unul din  meritele importante ale matematicii, fizicii, biologiei și a altor științe constă în descoperirea și afirmarea acestor limite ale rațiunii și cunoașterii umane, limite ce nu sunt determinate de capacitatea actuală de investigare și cercetare, ci obiectiv de însăși  natura materială și deterministă a omului și a existenței.

           Cunoașterea existențială nu se bazează pe mijloacele demonstrative și experimentale ale rațiunii. Este o cunoaștere revelată, a harului  la care omul este chemat să participe cu viața și cu trăirea sa profundă și autentică.  Este cunoașterea care se bazează pe iubirea milostivă creștină. Iubesc deci exist spunea arhimandritul Sofronie Saharov. Prin urmare nu îndoiala și rațiunea ci iubirea oferă certitudinea existenței.

           Acestea sunt câteva aspecte pe care dorim să le analizăm în expunerea noastră”, precizează Marius Andreescu.

 

Write A Comment