Expert în Silvicultură şi Protecţia Mediului, inginer diplomat, specialist în ecosisteme, liberalul Ionuţ Banciu, de origine din Braşov, este secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor din martie 2021, când şi-a dat demisia din funcţia de deputat.
Potrivit acestuia, a renunţat la calitatea de parlamentar, pentru a se dedica domeniului Protejării Mediului.
Liberalul Ionuţ Banciu este preşedintele Comisiei Tehnice de Avizare în Silvicultură, departament -cheie în cadrul Ministerului Mediului, poziţie care i-a oferit ocazia să avizeze unul dintre cele mai de anvergură proiecte derulate în oraşul Braşov: transformarea unei suprafeţe de circa 2200 de hectare de pădure în pădure-parc, astăzi cea mai mare pădure-parc a României.
Am avut ocazia să discutăm cu domnul secretar de stat pe tema pădurilor – parc, dar şi despre ariile protejate, în contextul scandalului de la noi cu Pădurea Trivale.
După cum se ştie, magistraţii argeşeni au decis definitiv că transferul unei suprafeţe din Pădurea Trivale, de la Romsilva la municipiul Piteşti, nu poate fi făcut decât dacă este votat de două-treimi din consilierii locali, adică de 16, nu de 13 aleşi locali, aşa cum s-a întâmplat anul trecut.
Ce urmează de aici încolo, vom vedea cu maximum de interes. PSD susţine în continuare că, odată intrată în patrimoniul municipalităţii, suprafaţa respectivă va putea deveni pădure-parc, care să servească recreerii piteştenilor, în vreme ce PNL şi USR doresc la unison arie protejată.
De ce secretarul de stat de la Ministerul Mediului, liberalul Ionuţ Banciu, susţine proiectele pădurilor-parc, în interviul de mai jos:
Domnule secretar de stat Ionuţ Banciu, sunteţi un specialist avizat în domeniul silviculturii şi al protecţiei Mediului. Cum vedeţi dvs oportunitatea unei păduri-parc în proximitatea oraşelor?
– Se întâmplă să fiu unul dintre cei mai mari susţinători ai ideii de pădure-parc, acolo unde nu vorbim de păduri în care se află specii rare care trebuie protejate. Am susţinut ideea declarării celei mai mari păduri clasice din România, cea din jurul Braşovului, în pădure-parc. Este vorba de circa 2200 de hectare de pădure, care vor fi practic dedicate sănătăţii oamenilor. Actualul primar al Braşovului, Allen Coliban, din partea USR, s-a opus acestui proiect de transformare a pădurii din jurul Braşovului în pădure-parc, militând pentru arie protejată, dar noi am ţinut cont practic de nevoile de recreere ale oamenilor. Este foarte important de ştiut că, inclusiv regimul de pădure-parc protejează biodiversitatea. La Braşov, aşa cum există în foarte multe judeţe ale ţării, inclusiv la Argeş, sunt foarte multe arii protejate. Noi am analizat oportunitatea proiectului de pădure-parc, scopul fiind dedicat oamenilor pentru ca ei să aibă de această dată un acces mult mai facil şi, extrem de important, în siguranţă, în pădurea în care oricum se plimbau. Toată lumea de plimba cu bicicleta prin pădure, părinţii cu copiii în cărucioare, persoanele cu dizabilităţi în scaunele cu rotile, dar acum, prin declararea de pădure-parc, noi am oficializat toate aceste trasee, adică ne asumăm răspunderea pentru siguranţa tuturor.
Ce investiţii vor putea fi făcute în noua pădure-parc din jurul Braşovului?
– Piste de biclete, trasee de alergare, de plimbare, centre de informare turistică.
Ce se poate construi?
– Se pot face mici construcţii de lemn unde poţi desfăşura genul de activităţi numeroase de altfel în şcoala românească- de genul Săptămâna Verde, de educaţie ecologică şi forestieră. Sunt atât de multe activităţi şcolare legate de ecologie, care practic nu se puteau desfăşura într-un climat propice, pentru a avea efectul scontat. Şi educativ, şi de recreere, aspecte extrem de importante. Şi, evident, tot pentru siguranţa oamenilor, se amplasează stâlpii pentru iluminat public, băncuţe pentru locuri de odihnă. Este esenţial să se cunoască faptul că toate investiţiile din pădurea-parc sunt ecologice. Doar lemn şi piatră. Fără betoane, pentru că nu avem voie. Este exclus acest lucru. De asemenea, orice alte construcţii sunt interzise prin lege. Vorbim de recreere pragmatică. Nu se recoltează lemn din pădurea-parc, nu se taie copaci în pădurea-parc. Pădurile-parc sunt protejate tocmai ca oamenii să se poată bucura de biodiversitatea verde. Nu te poţi bucura de puritatea aerului, dacă tai, dacă vei construi, situaţii interzise de lege. Este un proiect care mie îmi este foarte drag, pentru că m-am implicat încă de la începutul lui.
De unde a plecat practic ideea unei păduri-parc la Braşov?
– Ideea a plecat de la un proiect pe care l-a făcut Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt, care este Ocolul Silvic al municipalităţii, împreună cu Institutul de Cercetare şi Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” de la Braşov. Ei au analizat, au cartat de fapt, zonele pe care braşovenii le folosesc pentru recreere. Sunt oameni care se plimbă cu bicicleta pe un traseu care nu este avizat, pe anumite poteci, cum probabil există şi în Pădurea Trivale la Piteşti, şi nimeni nu-şi poate asuma răspunderea pentru siguranţa acestora. Ei bine, ce s-a făcut în acest sens? Am redat, de data aceasta în mod oficial, traseele dorite de cei care vor să se relaxeze în pădure, pentru că oricum o făceau şi au nevoie s-o facă în continuare. Noi am transformat de fapt o pădure clasică, cea mai mare din România, din jurul municipiului Braşov, într-un spaţiu de recreere. Este nevoie în România, inclusiv la Braşov, de mult mai multe spaţii verzi dedicate oamenilor. Oamenii vor asta, pentru că sănătatea este foarte importantă. Am pus accent pe implicarea comunității în acest proiect. Au fost consultări publice și chestionare, ne-am asigurat că vocea brașovenilor este auzită.
Cât a durat, domnule secretar de stat, acest proces de transformare în regimul de pădure-parc?
– Am semnat acest act pur administrativ, după o analiză de circa un an şi jumătate. Am colaborat cu silvicultori, cu cercetători, cu Universitatea Transilvania, pentru a susţine proiectul pădure-parc şi din punct de vedere ştiinţific, pe lângă perspectiva socială. Procedura nu este dificilă. Transformarea se face prin Hotărâre de Consiliu Local, ulterior prin avizul Comisiei Tehnice de Avizare în Silvicultură, al cărei preşedinte sunt, din cadrul Ministerului Mediului. Oamenii trebuie să înţeleagă, mulţi ştiu deja, că pădurea-parc este o soluţie de tratare a multor afecţiuni, începând cu depresiile până la cele psihologice. Oamenii trebuie readuşi în conexiunea cu natura. Sunt studii foarte serioase internaţionale, care susţin acest gen de tratament, este un adevăr de care autorităţile, factorii de decizie, trebuie să ţină cont şi să acţioneze ca atare acolo unde au posibilitatea să dezvolte cadrul propice pentru aşa ceva. Încet, încet, reuşim să aducem copiii în pădurea-parc, ca soluţie de renunţare la telefoane. De asemenea, cei care ajung să consume droguri, pot găsi în pădurea-parc adrenalina de care au nevoie, prin activităţile care vor fi desfăşurate aici. Se pot bucura din plin în natură, nu consumând droguri. Trebuie să ţinem cont de toate aceste aspecte, sunt avantaje colosale pe care oamenii trebuie să le înţeleagă. Plimbarea în natură înseamnă viaţă, îmbunătăţirea nivelului de trai.
Spuneaţi că primarul USR al Braşovului a militat pentru arie protejată, nu pentru pădure-parc.
– Propunerea USR pentru arie protejată a fost una nerealistă. La câte arii protejate are Braşovul, era timpul pentru o pădure dedicată oamenilor, nevoilor lor concrete. Pădurea este lângă ei, cel mult la 15 minute distanţă. Conectarea oamenilor cu natura este un act de sănătate publică. Există o necesitate majoră în timpurile pe care le trăim să creăm zone verzi dedicate populaţiei. Una este să vezi pădurea din balcon, alta este să poţi face o plimbare în aerul curat al pădurii, pentru a te conecta cu natura, pentru a-ţi elibera stresul zilnic, într-un spaţiu natural verde, unde nu ai zgomotul centrului urban. Trebuie să înţelegem ce este mai bine pentru oameni, mai ales când ai pădurea legată de oraş şi îi vezi deja bucurându-se de ea, de atâtea generaţii. La păduri se pricepe tot românul. Una este aria protejată, în care nu poţi intra, pentru că legea îţi interzice, alta este să te bucuri de verde, aşa cum făceau braşovenii până acum, doar că acum o vor face în siguranţă.
În cazul Pădurii Trivale, Primăria Piteşti a identificat o suprafaţă care să fie dedicată pădurii parc, iar pentru acest lucru este nevoie de transferul ei de la Romsilva la municipalitate. În cazul pădurii de la Braşov cum a fost?
– Noi nu am avut nevoie de un transfer de genul celui de la Piteşti, pentru că Ocolul Silvic Braşov, care este unul de Regim, mai precis Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt, nu aparţine de Romsilva, ci de municipalitate. Pădurile sunt deja ale municipiului Braşov, aşadar nu a fost nevoie de un asemenea transfer.
La Piteşti, discuţiile pe tema declarării unei părţi din Pădurea Trivale sunt ample, destul de scandaloase. PSD susţine pădure-parc, PNL şi USR- arie protejată.
– Vă pot spune că în România sunt autorităţi locale care nu au înţeles încă, pe deplin, că este mai uşor să faci o pădure-parc decât o arie naturală protejată. Însă totul depinde de ce anume îşi doresc oamenii. Dacă ei vor protejarea biodiversităţii, atunci se poate face o arie naturală protejată. Însă, dacă îşi doresc să se recreeze în pădure, soluţia pădurii- parc este cea mai la îndemână. Pădurile din zona de câmpie, aşa cum există în Argeş de exemplu, oricum suferă mai mult. Cu atât mai mult este nevoie ca oamenilor să li se ofere ocazia, atunci când există, de a reveni în natură. În cazul ariei protejate, trebuie demonstrat foarte clar care sunt speciile care trebuie protejate prin lege, dacă acestea există. Ilegalităţi pot fi comise în ambele situaţii. Şi în pădurea-parc, şi în arie protejată. Există cazuri în ţară, în ambele situaţii. Dar pentru asta, există legi, există sancţiuni.
Domnule secretar de stat, câte avize pentru înfiinţarea pădurilor-parc aţi semnat la Minister în ultima perioadă?
– Doar anul acesta am semnat, în calitate de preşedinte al Comisiei Tehnice de Avizare în Silvicultură din cadrul Ministerului Mediului, avizele pentru păduri-parc la Ocnele Mari, Buzău, Mediaş şi mai sunt câteva. În medie, sunt cam zece astfel de proiecte în fiecare an.
Care sunt paşii următori pentru dezvoltarea pădurii-parc de la Braşov?
– La Primăria Braşov a fost identificată finanţarea europeană. Urmează procedurile tehnice.
Cum va fi posibil proiectul, din punct de vedere politic, mai ales că USR se opune?
– Noul primar al Braşovului, domnul George Scripcaru, din partea PNL, susţine acest proiect, aşadar nu vor fi probleme.
Iar la nivelul Consiliului Local Braşov?
– Probabil va fi o majoritate PNL-PSD, pentru că şi PSD susţine această investiţie, dedicată, până la urmă tuturor braşovenilor, dar şi turiştilor.
Graţiela Bâzoi, sursă foto- Ionuţ Banciu
(interviu publicat în Săptămânalul Gherila)
Comments are closed.