Pensiile magistraților ar urma să nu mai poată depăși ultimul salariu, vechimea lor în muncă să fie de minimum 30 de ani, iar vârsta de pensionare să fie de 65 de ani, nu 60 ca în prezent, fiind crescută gradual în următorii zece ani (cu 0,5 ani la fiecare an).
TREI JUDECĂTOARE ARGEŞENE, PE LISTA LUNGĂ A PENSIONĂRILOR. URMEAZĂ UN PROCUROR
Aceste prevederi sunt avute în vedere, pentru o nouă reformă a pensiilor magistraţilor, venituri mult discutate şi mai ales clamate în spaţiu public. Punctul culminant al acestor posibile modificări a avut loc săptămâna trecută când, într-o singură zi, CSM a aprobat pensionările unui număr de peste 60 de judecatori, dar şi procurori. Printre aceştia, se numără trei judecătoare de la Câmpulung- Adriana Caplan, Elena Austrianu şi Sanda Diaconescu. În această săptămână, CSM urmează să analizeze dacă semnează şi pentru decizia de pensionare a procurorului Răzvan Austrianu Mărgărit, tot din Câmpulung.
Reforma pensiilor magistraţilor a determinat multe conduceri de instanţe, printre care şi pe cea a Curţii de Apel Piteşti, să facă un apel către executivul și legislativul României, să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu o consultare reală și efectivă a sistemului judiciar. Formula de calcul pentru pensia magistratului nu va mai fi 80% din ultimul venit brut, la care se adaugă sporurile, ci 65%. Așadar, ar putea fi modificat procentul, însă aceasta este doar propunerea Băncii Mondiale, care asigură consultanță Ministerului Muncii în elaborarea noului proiect. Printr-o decizie luată luni, 1 noiembrie, Adunarea Generală a Judecătorilor Curţii de Apel susţine că multitudinea de discuţii privind pensiile acestora nu face decât să creeze magistraţilor o stare de nesiguranţă, în contextul în care, spun aceştia, pensiile au fost stabilite în cadrele legislative legale. Decizia Curţii de la Piteşti face parte dintr-un apel comun cu alte 15 instanţte superioare teritoriale din România.
Compensaţie a lipsei drepturilor politice şi social-economice
“În ceea ce priveşte cuantumul pensiei magistraților, aşa cum a indicat şi Curtea Constituționalã în decizia sa din 6 mai 2020, „nivelul adecvat al remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraților reprezintă o compensație parțială a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaților, Senat, în funcția de Preşedinte al României ori in organele administrației locale, precum şi dreptul de a fi aleşi in Parlamentul European) şi a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum și a incompatibilităților stabilite la nivel constituțional pe parcursul întregii cariere profesionale. Acestor incompatibilități li se adaugă interdicțiile prevăzute de Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. (…), stabilirea nivelului pensiei ține seama de responsabilitățile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia.”- spune Curtea de Apel Piteşti. Instanţa mai precizează că principiul independenței justiției impune o protecție adecvată privind vârsta de pensionare a magistraților, care reprezintă o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor şi a responsabilităților pe care le implică exercitarea acestei profesii (de exemplu, numărul mare de dosare procesate într-un sistem judiciar supraaglomerat). Astfel cum se reține şi în Rezoluția adoptată de către conducerile Înaltei Curți şi ale curților de apel la data de 28.10. 2022, o modificare a vârstei de pensionare ar avea, fară îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraților cât şi asupra organizãrii instanțelor. În conformitate cu Rezoluția adoptată de către președinții instanțelor de ultim grad de jurisdicție – Înalta Curte de Casație și Justiție și Curțile de Apel – reuniți la București, la data de 28 octombrie 2022, repunerea în discuție, periodic, la intervale scurte de timp, întotdeauna în sens negativ, a statutului judecătorilor afectează în mod direct cariera magistratului, agravează situația resurselor umane prin creşterea presiunii și încărcăturii psihice acestei funcții cu un efect final negativ asupra calității actului de justiție, în detrimentul cetățeanului, menţionează Curtea de Apel Piteşti.
Compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilităților
Pensiile de serviciu ale judecătorilor au fost introduse în anul 1997 prin art. 103 a1 Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, iar condițiile de pensionare și modalitatea de calcul a acestora nu s-au modificat substanțial de-a lungul timpului. La stabilirea vechimii necesare pentru pensia de serviciu a magistraților au fost avute în vedere aspecte obiective din realitatea sistemului judiciar, precum: condițiile de muncă inadecvate/necorespunzătoare, volumul excesiv de muncă cauzat de numărul insuficient de magistrați și personal auxiliar, în raport cu numărul de dosare aflate pe rolul instanțelor, insuficiența fondurilor bănești pentru desfășurarca și administrarea activității de judecată. Condițiile privind acordarea pensiei ocupaționale a judecătorilor, inclusiv în ceea ce priveşte vârsta de pensionare a judecătorilor și cuantumul pensiei, reprezintă o compensație parțială a condițiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilităților pe care le implică exercitarea acestei profesii. Mai spun judecătorii din cadrul Curţii de Apel. Aceştia consideră că o modificare intempestivă a vârstei de pensionare, care ar afecta inclusiv statutul juridic al judecătorilor în funcție, ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei judecătorilor, cât și asupra organizării instanțelor.
Dublu efect negativ
În contextul adoptării, la 17 octombrie 2022, a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor (prin care s-au reconfirmat regulile de pensionare în sistemul judiciar) readucerea în discuție a statutului judecătorilor, la un interval scurt de timp și fără o consultare prealabilă cu sistemul judiciar ar încălca obligația de colaborare loială între puterile statului. De asemenea, avansarea, în spațiul public, a unui alt prag al vârstei de pensionare a judecătorilor este de natură să producă un dublu efect negativ asupra situației resurselor umane disponibile în cadrul sistemului judiciar, prin creşterea nesiguranței cu privire la stabilitatea carierei, descurajându-se, pe de o parte, ocuparea acestor funcții cu personal cu un nivel înalt al cunoștințelor juridice și agravându-se, pe de altă parte, ritmul ieșirilor din sistem prin pensionare, se mai arată în decizia Curţii de Apel Piteşti, asumată de 31 de judecători argeşeni.
Fără interferenţe legislative
Curtea de Apel Piteşti: “Prin pierderea judecătorilor cu experiență, care sunt astfel descurajați să rămână în funcție în situaţia în care îndeplinesc actualele condiții de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selecţie pentru viitorii judecători, este cert că se vor produce efecte negative profunde asupra calităţii actului de justiție, în detrimentul cetățeanului. Pentru ca sistemul judiciar să-și atingă obiectivele și să-și îndeplinească atribuțiile este esențial ca judecătorii, odată ce au îmbrățișat această carieră, să aibă certitudinea stabilității ei. Condițiile de exercitare și de încetare a funcției trebuie asigurate prin lege fără interferențe legislative, în sens negativ, și să rămână constante pe parcursul carierei. Sub aspectul specific al adoptării vârstei standard de pensionare, astfel cum s-a vehiculat în spațiul public, o astfel de modificare legislativă ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor aflați în funcție și să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat. Oricum, o astfel de creştere graduală a vârstei de pensionare ar trebui obligatoriu corelată cu ritmul de îmbunătățire a condițiilor de muncă.”- spune hotărârea luată la Piteşti, care săptămâna trecută a fost înaintată Consiliul Superior al Magistraturii.
Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Pitești a solicitat celorlalte puteri ale statului să respecte statutul constituțional al judecătorilor și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut: “Curtea solicită executivului și legislativului să respecte principiul cooperării loiale între puterile statului, astfel încât orice demers legislativ privind modificarea condițiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor să fie făcut cu consultarea reală și efectivă a sistemului judiciar, evitând afectarea statutului judecătorilor în funcție prin măsuri intempestive și populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia.”– este apelul făcut de judecătorii Curţii de Apel Piteşti, semnat de preşedintele instanţei Emilia Raluca Trandafir (foto).
Graţiela Bâzoi
