Curtea de Apel Piteşti, în dosarul alegerilor anulate: “Hotărârile CCR nu pot fi contestate sau suspendate de instanţele de contencios administrativ!”

Deciziile sau hotărârile CCR cu caracter obligatoriu erga omnes (n.r. cu privire la toţi) nu pot fi contestate sau suspendate de către instanţele de contencios administrativ, spun magistraţii Curţii de Apel Piteşti.

Explicaţia apare într-unul din cele şapte dosare aflate pe rolul acestei instanţe, care au fost deschise ca urmare a contestaţiilor depuse împotriva Hotărârii CCR prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din decembrie 2024.

Circa 130 de dosare au fost deschise pe rolul Curţilor de Apel din România, conform snoop.ro, după ce susţinătorii lui Călin Georgescu au depus contestaţii la Hotărârea CCR nr 32 din 06.12.2024, care a anulat integral alegerile pentru prima funcţie în stat, după organizarea primului tur.

Curtea de Apel Piteşti, în dosarul alegerilor anulate: “Hotărârile CCR nu pot fi contestate sau suspendate de instanţele de contencios administrativ!”

Susţinătorii care au militat de atunci încoace pentru reluarea Turului al doilea au fost mobilizaţi să depună reclamaţii împotriva CCR la cât mai multe Curţi de Apel, conform mesajelor lansate pe reţelele de socializare. “România are 15 curți de apel. Avem nevoie de 100 de plângeri pentru fiecare curte = 1500 de plângeri în total. SCOPUL NOSTRU: Să punem sistemul în mișcare. Să identificăm completuri de judecată corecte și drepte. O victorie într-o singură curte înseamnă VICTORIA! Refuz să cred că nu mai există judecători cinstiți și patrioți în România. Prin această acțiune, îi VOM GĂSI! PARTICIPĂ ȘI TU! FII ARTIZANUL VICTORIEI!”.- arată unul dintre mesajele postate pe grupul oficial Telegram al susţinătorilor lui Călin Georgescu.

Zeci de plângeri împotriva CCR au ajuns astfel să fie înregistrate de Curţile de Apel şi în aceeaşi zi, după mobilizarea susţinătorilor pe reţelele de socializare. 

Dintre toate contestaţiile judecate, un singur magistrat din România a admis o astfel de plângere în defavoarea CCR, fiind vo

rba de judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești. Decizia a fost atacată cu recurs de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești şi de CCR, fiind într-un final anulată, după cum se cunoaşte, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La Curtea de Apel Piteşti au fost înregistrate într-o singură zi, respectiv 10 aprilie a.c., contestaţii semnate de Mirela Belu, Viorica Belu, Cosma Constantin Daniel, Dumitru Matiţa şi Leca Valeria Daniela. Magistraţii Curţii de Apel Piteşti au respins deja cererile Mirelei şi Vioricăi Belu, ca fiind inadmisibile. Pentru judecarea celorlate trei contestaţii depuse pe 10 aprilie, Curtea de Apel Piteşti a fixat termene după data primului scrutin prezidenţial din 4 mai, respectiv 9 mai (pentru cazul Cosma), 7 mai (cazul Dumitru), 3 iunie (cazul Leca).

Pe lângă aceste cinci contestaţii, la Curtea de Apel Piteşti a mai fost deschis un dosar asemănător în data de 17 ianuarie 2025 de către reclamantul argeşean Gherman Armin Marian (foto), membru AUR şi susţinător al lui Călin Georgescu.

Şi contestaţia acestuia, depusă ca şi în celelalte cazuri la Secţia de Contencios Administrativ, a fost respinsă de magistraţii din Piteşti pe considerentul că plângerea pentru suspendarea Hotărârii CCR este inadmisibilă. Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat în cazul Gherman versus CCR în data de 13 martie, iar reclamantul a făcut deja recurs în data de 22 aprilie.

A şaptea contestaţie de la Piteşti a fost depusă de profesorul universitar piteştean Marinescu Cicerone Nicolaie (foto), totodată fondator al Partidului Uniunea Geto-Dacilor, în data 15 aprilie şi un prim termen a fost fixat tot după scrutinul din 4 mai, mai precis pe 7 mai.

Curtea de Apel Piteşti, în dosarul alegerilor anulate: “Hotărârile CCR nu pot fi contestate sau suspendate de instanţele de contencios administrativ!”
Care este motivul pentru care judecătorii de la Curtea de Apel Piteşti au respins una dintre cele trei constestaţii?

Din motivarea deciziei magistraţilor din dosarul deschis de Gherman Armin Marian, rezultă că Hotărârea nr 32 din 6 decembrie 2024 a CCR nu este un act administrativ atacabil, dar şi că instanţa judecătorească nu are competenţa de a verifica conformitatea unei Hotărâri emise de CCR. Gherman a susţinut, ca şi restul reclamanţilor, că actul emis de CCR privind anularea alegerilor nu este o decizie inatacabilă, ci o hotărâre, iar în opinia lui şi hotărârile CCR pot fi contestate în instanţe.

Motivarea Curţii de Apel Piteşti, cazul Gherman versus CCR

Mai jos, cele mai importante fragmente din motivarea Hotărârii Curţii de Apel Piteşti din data de 13 martie a.c., în dosarul cu nr 32/46/2025

Curtea, despre ce susţine reclamantul:

“Reclamantul Gherman Armin Marian solicită a se ține cont că hotărârile sunt statuate în dreptul românesc, hotărârile CCR sunt stabilite în dreptul românesc printr-o normă infra-constituţională şi nu sunt totuna cu deciziile. Deciziile sunt stabilite de norma superioară, legea fundamentală, iar hotărârile sunt stabilite printr-o normă inferioară Constituției, de aceea pot fi atacate, nicăieri nu se spune că sunt definitive, nicăieri nu se specifică că sunt inatacabile. Or, dacă legea distinge și noi distingem, unde legea nu distinge, nici noi nu am distinge. Dar pentru că legea distinge între decizii și hotărâri și noi trebuie distinge între decizii și hotărâri, așa a învățat în anul întâi la facultatea de Drept. Apreciază că, în mod normal, această cauză trebuia să se judece în regim de urgență, adică maxim 15 zile, dar se judecă în 55 de zile. De asemenea, precizează că înţelege să înainteze instanţei un CD pentru că vrea înregistrarea acestei ședințe.

În motivare, reclamantul arată că Hotărârea nr. 32 din 06.12.2024 a CCR este un act administrativ „act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”. Reclamantul subliniază că Hotărârile Curţii Constituționale nu sunt decizii ale CCR, ci au un caracter distinct.

A asimila hotărârile Curții Constituționale cu deciziile acesteia şi a le acorda acelaşi regim de irefutabilitate pe care îl au doar deciziile CCR în legislația internă – reprezintă o eroare de logică juridică, deoarece caracterul de general şi obligatoriu al deciziilor CCR este stabilit de o normă constituțională şi transferat hotărârilor CCR printr-o normă infraconstituțională de nivel organic, Legea 47/1992, însă această normă nu prevede şi caracterul lor inatacabil şi irefutabil.

În opinia reclamantului, Curtea Constituțională este o instituţie politico-juridică, judecătorii săi sunt funcționari publici de înaltă demnitate, cum sunt prefecții de exemplu, dar nu sunt magistrați, CCR nu aparţine puterii legislative şi nici puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională nu este o instituție suprastatală, nu este a patra putere în stat, nu este o putere superioară celorlalte trei puteri ale statului, prevăzute de art. 1 alin. 4 din Constituție. Pe cale de consecinţă înseamnă că CCR aparține puterii executive, având atribuții singulare în exercitarea controlului constituțional, iar, pentru aceste motive, Hotărârea nr.32/06.12.2024 a CCR se circumscrie actelor administrative normative, nicidecum hotărârilor judecătoreşti, deşi este generală şi obligatorie până la desființare/modificare pe calea contenciosului administrativ, fapt pentru care poate fi atacată în contencios administrativ de orice persoană al cărui drept de a alege, ori al cărui drept de a fi ales este vătămat de această hotărâre.

A interpreta prin analogie că hotărârile CCR, implicit şi Hotărârea nr.32/06.12.2024 a CCR, ar fi la fel de inatacabile ca şi deciziile CCR, reprezintă o încălcare flagrantă prevederilor organice care interzic analogia în interpretarea legii.

Dacă se consideră că Hotărârea nr.32/06.12.2024 a CCR este o hotărâre judecătorească, ori similară cu aceasta, atunci era necesară citarea tuturor celor interesați pentru a apăra dreptul ce urma a fi afectat prin pronunțarea ei, astfel trebuiau citați toţi cetățenii români cu drept de vot, inclusiv cei doi candidați calificați în turul al doilea al scrutinului prezidențial.

Dacă se consideră că Hotărârea nr. 32/06.12.2024 a CCR este o hotărâre judecătorească, ori similară cu aceasta, fără ca cei 9 funcționari publici cu statut special de judecători ai CCR să fie magistrați-judecători, se încalcă prevederile art. 124-126 din Constituție privind rolul şi statutul magistraților judecători precum și cel al Înaltei Curţi de Casație şi Justiţie. Altfel spus, s-ar crea un precedent foarte periculos pentru România ca stat de drept în care nişte non-magistrați sunt abilitați să emită hotărâri judecătoreşti inatacabile, care să mai fie considerate mai presus de orice refutabilitate.

Curtea, despre ce susţine CCR: Prin „întâmpinarea” depusă la data de 13.03.2025, pârâta Curtea Constituţională a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale nr.32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024.

Curtea Constituțională este înființată în baza prevederilor Titlului V din Constituţia României, ca unică autoritate de jurisdicție constituțională, independentă, distinctă de autoritățile administrației publice prevăzute de Titlul III din Constituţia României. Organizarea şi funcționarea Curţii Constituţionale sunt reglementate prin lege organică, respectiv prin Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. În conformitate cu prevederile din legea sa de organizare şi funcţionare, Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicție constituțională și „este independentă față de orice autoritate publică și se supune numai Constituţiei și prezentei legi”

Totodată, prevederile art.3 din Legea nr.47/1992 stabilesc că „Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt cele stabilite de Constituţie și de prezenţa lege. În exercitarea atribuţiilor care îi revin, Curtea Constituţională este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale. Competenţa Curţii Constituționale nu poate fi contestată de nicio autoritate publică”.

Potrivit art.147 alin.(4) din Constituția României, republicată, ”Deciziile Curţii Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.

Ca atare, Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1231 din 06.12.2024 nu poate fi supusă controlului de legalitate realizat de instanțele de judecată.

Reclamantul arată că instanţa de contencios administrativ este competentă material să judece suspendarea hotărârii, deoarece nicăieri în Legea fundamentală nu este stipulat că hotărârile Curții Constituţionale sunt exceptate de la a fi atacate sau contestate pe această cale.

A admite această excepție şi a refuza pentru orice motiv judecarea suspendării executării Hotărârii CCR nr. 32 din 06.12.2024 reprezintă, pentru motivele de mai sus, o încălcare gravă a dreptului fundamental al reclamantului de acces liber la justiție (…) deoarece toate premisele menționate anterior îi dau competență şi chiar îl obligă pe judecătorul român să judece orice act administrativ normativ reglementat la nivel infraconstituţional, organic, emis de orice autoritate publică cum e şi CCR, prin care se aduc atingere unor drepturi fundamentale cum e dreptul de a-şi manifesta opiniile politice prin vot, drept apărat de prevederile art. 14 (…) în teza opiniilor politice, cu afectarea art. 17 și art.18 ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în măsura în care o hotărâre a CCR cum e Hotărârea nr. 32 din 06.12.2024 îi lezează subsemnatului un drept fundamental, cum e dreptul la vot, instanţa sesizată, în temeiul Hotărârii din 26 aprilie 2007 (…) este obligată să aplice prevederile normei europene, respectiv art. 47(1) din CDFUE, împotriva normei infraconstituționale care reglementează hotărârile CCR şi inatacabilitatea acestora.

Curtea de Apel Piteşti, în dosarul alegerilor anulate: “Hotărârile CCR nu pot fi contestate sau suspendate de instanţele de contencios administrativ!”

Analizând, Curtea reţine următoarele:

• Actul a cărui suspendare se solicită de către reclamant este Hotărârea nr. 32/6.12.2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1231 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituţională a României a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024 şi a dispus ca procesul electoral pentru alegerea Președintelui României să fie reluat în integralitate.
• Una dintre trăsăturile definitorii ale unui act administrativ este (…) aceea ca, prin intermediul său, autoritatea publică organizează executarea legii sau execută în concret legea. În cauză, această condiţie nu se verifică în cazul Hotărârii nr. 32/6.12.2024, întrucât prin intermediul său, Curtea Constituţională a dus la îndeplinire o atribuţie de jurisdicţie constituţională, în baza art. 146 lit. f) din Constituție- „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui”- , iar nu o atribuţie ce ţine de organizarea executării sau executarea legii.
• Spre deosebire de actele jurisdicţiilor administrative, definite ca fiind acte emise de o autoritate administrativă învestită, prin lege organică, cu atribuţii de jurisdicţie administrativă specială şi care sunt supuse controlului de legalitate al instanţelor de contencios administrativ, jurisdicţia constituţională se materializează în decizii sau hotărâri cu caracter obligatoriu erga omnes, ce nu pot fi contestate sau suspendate de către instanţele de contencios administrativ.
• Soluţia (n.r. CCR) este firească, de vreme ce unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România este Curtea Constituţională. Astfel, art. 11 alin. 3 din acest act normativ prevede că deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, deci şi pentru instanţe. Faptul că în Constituţie nu se prevede expres caracterul general obligatoriu al hotărârilor pronunţate de această autoritate nu îndreptăţeşte instanţa să înlăture de la aplicare această dispoziţie dintr-o lege organică, pe motivul că ar adăuga la ceea ce prevede legea fundamentală, întrucât instanţa nu are competenţa de a verifica conformitatea legii cu Constituţia.
• De asemenea, caracterul definitiv al hotărârii CCR nu poate fi înlăturat prin invocarea art. 47 din legea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, întrucât accesul efectiv la o instanţă – garantat de acest articol – se referă la drepturi și libertăți garantate de dreptul Uniunii, neputând fi invocat de sine-stătător, ci numai în corelaţie cu o dispoziţie din dreptul UE.
• În acelaşi timp, nu este aplicabil art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, întrucât domeniul de aplicare al dreptului de acces liber la justiţie garantat de acesta se referă la „drepturi și obligații cu caracter civil”, respectiv „acuzații în materie penală”, în timp ce actul a cărui suspendare se solicită nu vizează niciuna dintre aceste situaţii.

În consecinţă, pentru toate aceste considerente, Curtea, în baza art. 14 alin. 1 din Legea 545/2004 şi a celorlalte dispoziţii legale şi constituţionale analizate va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamant. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată conform art. 402 teza finală Cod procedură civilă, astăzi, 13 martie 2025, la Curtea de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.”- fragmente motivare decizie Curte de Apel Piteşti, dosar 32/46/2025, cazul Gherman Armin Marian versus Curtea Constituţională a României. 

Demn de menţionat este faptul că susţinătorii lui Călin Georgescu au fost recent mobilizaţi pe reţelele de socializare pentru un alt demers colectiv, de această dată privind depunerea de plângeri prealabile la CCR, prin care se solicită revocarea aceleiaşi hotărâri privind anularea alegerilor prezidenţiale din decembrie.

(Graţiela Bâzoi)