Biroul Electoral Central a motivat în această noapte decizia de respingere a candidaturii la președinție a lui Călin Georgescu. Potrivit deciziei, BEC nu s-a putut rezuma doar la analiza de formă a a actelor procedurale care vizează candidatura lui Călin Georgescu, ţinând cont şi de fondul candidaturii, tranşat anterior de Curtea Constituţională a României, cu ocazia alegerilor prezidenţiale de anul trecut, cu privire la apărarea democraţiei şi a statului de drept.
Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că această persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României, spune BEC.
Analizând jurisprudența Curții Constituționale a României în materia contenciosului electoral prezidențial (a se vedea Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024), Biroul Electoral Central a constatat că, în exercitarea de către curte a atribuțiilor exclusive de a „veghea la respectarea procedurii pentru alegerea PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI” (art. 146 lit. f) din Constituția României), respectiv de a-și stabili competența (art. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale), instanța de contencios constituțional a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru Președintele României trebuie să îndeplinească condițiile „care rezultă din formulă sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României”, și anume să respecte Constituția și să apere democrația, condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta în contextul în care „propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor” – art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Biroul Electoral Central, în considerarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. B a), respectiv alin. (3) al aceluiași articol din Legea nr. 47/1992, constată că „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”, aceste dispoziții reprezentând reflexia dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 147 alin. (4) teza a două din Constituție, potrivit căreia „De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.
Motivarea BEC în cazul lui Călin Georgescu: “A încălcat în mod vădit obligaţia de a apăra democraţia!”
De asemenea, chiar Curtea Constituțională, în Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, statuează în sensul că efectele actului jurisdictional al Curții Constituționale se subsumează prevederilor art. 147 alin. (1) și (4) din Legea fundamentală (a se vedea în acest sens considerentul 53 al hotărârii).
Subsecvent reținerii acestor premise esențiale, Biroul Electoral Central este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea constituțională și sunt general obligatorii, impunându-se erga omnes, astfel și autorităților publice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea Președintelui României, inclusiv Biroului Electoral Central.
Astfel, în luarea deciziilor privind înregistrarea candidaților pentru alegerea Președintelui României, Biroul Electoral Central este obligat, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, să respecte și să valorifice, să dea eficientă statuărilor cu forță juridică constituțională ale instanței de contencios constituțional, astfel inclusiv celor pronunțate în exercitarea de către aceasta a atribuțiilor circumscrise obligației sale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României (Hotărârea Curții Constituționale a României nr. 2 și nr. 32/2024).
Prin urmare, atât Legea fundamentală, cât și Curtea Constituțională – prin jurisprudența să obligatorie și pentru Biroul Electoral Central –, au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României. Astfel, condițiile de formă ale candidaturii, precum și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului în sensul că îndeplinește condițiile legale pentru a candida, trebuie analizate, pe de o parte, în cheia conformității lor cu cadrul constituțional general, iar, pe de altă parte, în cheia subsidiarității lor în raport cu poziționarea candidatului, în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură a aduce sau nu atingere cadrului constituțional.
Astfel, între aceste repere prestabilite, confirmate în jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, Biroul Electoral Central nu poate da prevalența analizei aspectelor formale ale prezentării candidaturii, în detrimentul celor fundamentale, tranșate deja de către curte.
De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, existând riscul ca, în lipsa unei investiții ulterioare a Curții Constituționale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carențe să fie înregistrată și să parcurgă întreg procesul electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituțională să fie pusă în situația infirmării rezultatelor scrutinului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia.
În această împrejurare, Biroul Electoral Central constată că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întreg procesul electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza HG nr. 756/2024 și a HG nr. 1061/2024, dispunând reluarea în integraliate a acestuia.
Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curții Constituționale, anterior menționată, analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezenței verificări de legalitate, a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din formulă sacrosanctă a jurământului depus de persoană aleasă în funcția de Președinte al României, fiind relevantă o atitudine în manifestare contradictorie cu valorile de esență ale statului de drept.
Or, statuările Curții Constituționale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări obligatorii și pentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce privește candidatura domnului Gheorghe Călin, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate intrinsecă candidatului, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat în mod vădit obligația (expresis verbis prevăzută în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra democrația, care se integrează tocmai pe valori corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale.
De altfel, anulând procesul electoral în curs și dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inclusiv cu privire la depunerea de candidaturi) că urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale, esențiale pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil că, la reluarea procesului electoral, să se considere că această persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Președinte al României.
În concluzie, atât timp cât instanța de contencios constituțional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menționate, îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnelor electorale, apare că irelevantă.
Pe cale de consecință, în aplicarea Hotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, respectiv nr. 32 din 6 decembrie 2024, și a dispozițiilor art. 147 alin. (4) teza a două din Constituție , art. 11 alin. (1) lit. B a), respectiv alin. (3) din Legea nr. 47/1992, art. 17 alin. (2) și (3), ale art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 30 alin. (6), precum și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
BIROUL ELECTORAL CENTRAL DECIDE:
Art. 1. – Respinge înregistrarea candidaturii domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, cu nr. SCAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025, precum și a semnelor electorale cu nr. 4/SEL/BEC/P.R.2025/07.03.2025.
Art. 2. – Prezența decizie se aduce la cunoștință publică prin afișare pe pagină de internet a Biroului Electoral Central.
Cu drept de contestație la Curtea Constituțională în termen de 24 de ore.
Comments are closed.