Pe doamna psiholog Violeta Popa o urmăriţi în emisiunile TV din Piteşti, abordând teme de actualitate şi oferind sfaturi extrem de utile pentru fiecare dintre noi.
Preşedintele Iohannis a anunţat astăzi că, începând de luni, România intră în stare de urgenţă (stare intermediară între cea de alertă şi asediu), din cauza răspândirii COVID 19.
Psihologul Violeta Popa ne spune cât de important este să ne păstrăm controlul, cum să ne gestionăm frica şi, foarte important, cum să ne comportăm noi, ca indivizi, într-o mulţime psihologică:
- Cât de important este să ne păstrăm (auto)controlul în această perioadă?
Psiholog Violeta Popa: “Prin natura noastră umană, nevoia de securitate, de siguranţă, de a deţine controlul asupra vieţii noastre, este esenţială. Oamenii au nevoie de previzibil și de certitudini ca să trăiască într-un echilibru emoţional. Din nevoia firească de certitudine, oamenii caută informaţii, dar din cauza fluxului prea mare de informații (infodemie), ce pot fi uneori contradictorii, provenind din foarte multe surse, oamenii devin confuzi. Aceştia resimt o teamă puternică, ce ulterior se poate transforma în anxietate, care duce la comportamente de asigurare compulsive (golirea rafturilor de mâncare, de dezinfectanţi, purtatul măștilor de către oamenii sănătoși). Mass-media promovează astfel de comportamente. Din presă afli mai degrabă rata de mortalitate decât cea de remisie sau informații despre cazurile izolate.”
- Cum funcţionează efectul PLACEBO în astfel de situaţii?
Psiholog Violeta Popa: “Ca mecanisme de autoapărare eficientă în situaţii critice, de criză, sunt comportamentele placebo. Acestea pot fi comportamente de asigurare: chiar dacă nu sunt bolnav, cumpăr un braţ de pachete cu măşti, doar pentru că mă face să mă simt în siguranţă. Acest lucru îți dă doar iluzia că te afli în control. Carantina este, de asemenea, un efect al acestei iluzii. Cumpărarea compulsivă de hrană (conserve), dezinfectanţi, etc, ne creează o stare de confort interior. Anxietatea legată de bolile infecțioase poate fi privită ca o parte inevitabilă a vieții sociale, însă este important ca aceasta să fie în parametri realiști. Pentru că este necesar să înțelegem cum ne comportăm noi, ca indivizi, într-o mulțime psihologică.”
- Există riscul de a căpăta gesturi compulsive după această experienţă?
Psiholog Violeta Popa: “Frica a devenit la fel de contagioasă ca şi virusul. Prezenţa coronavirusului este mai mult în mintea oamenilor decât în trupurile acestora. Căutarea compulsivă de informații va duce la creșterea confuziei, ulterior a anxietății. Nu virusul în sine îi sperie pe oameni, ci poveștile pe care le aud. Un comportament care crezi că-ți diminuează teama și te face să te simți în siguranță, pe moment, de fapt, iţi determină, pe termen lung, o anxietate generalizată. Mintea umană supraevaluează riscul imediat, iminent. Comportamentul compulsiv determină contaminarea mentală şi emoţională, ce cuprinde o mare masă de oameni, care generează o anxietate colectivă. O caracteristică importantă a mulțimilor este faptul că gândeşte mai degrabă afectiv, irațional, bazat pe emoții primare și extreme. Astfel de gânduri pot avea consecințe pe termen scurt si lung:
- anxietate
- izolare socială
- tendinţe hipocondriace – preocuparea excesivă și teama de a suferi de o boală gravă;
- germofobie (teama de microbi, uneori pe fondul tulburării obsesiv-compulsive)”
Sugestii:
- Solicită ajutorul specializat al unui psiholog
- Informează-te din surse sigure și limitează-le pe cele cu impact negativ
- Urmăreşte comunicatele Organizației Mondiale a Sănătății și site-ul Ministerului Sănătății
- Pune accent pe informațiile pozitive!
- Dezvoltă un comportament de prevenţie şi nu de panică!
DE INTERES: CORONAcriza
Graţiela Bâzoi
