Cetatea lui Vlad Țepeș se redeschide săptămâna viitoare!

Cetatea de la Poenari a lui Vlad Ţepeş a fost consolidată, după reuşita închiderii unui proiect amplu, şi se va redeschide luni, 14 aprilie!

1. Marius Nicolaescu: Eram sceptici în privinţa proiectului pentru că, faţă de Muzeul Judeţean sau faţă de Galeria de Artă, toate lucrările s-au desfăşurat în aer liber şi am depins de timp
2. Marius Lungescu: Am simţit scepticismul de la început, am fost un pic ciufuliţi, dar a ieşit bine
3. Marius Păduraru: Moneda de aur descoperită sub Cetate datează din perioada voievodului transilvănean Iancu de Hunedoara şi poartă chipul acestuia.
4. Cetatea Poenari a fost cea de-a doua reşedinţă a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor, fiind ultimul refugiu al acestuia înainte de a pleca în Transilvania.

   

Consiliul Judeţean Argeş a anunţat săptămâna trecută în conferinţă de presă finalizarea lucrărilor de conservare şi consolidare a Cetăţii Poenari. Anunţul a fost făcut de Marius Nicolaescu – vicepreședinte al Consiliul Județean Argeș, alături de care s-au aflat Sorin Ivașcu – director executiv Direcția Strategii, Sinteze, Proiecte cu Finanțare Internațională, Marius Lungescu – reprezentantul constructorului (Asocierea SC Euras SRL – lider asociere, SC Arhing SRL – asociat), Marius Păduraru – istoric și arheolog în cadrul Muzeului Județean Argeș şi alţi specialişti ai Consiliului Judeţean.

Lucrările de la cetate s-au desfăşurat pe o suprafaţă de 1.897 mp – suprafaţa construită a cetăţii, dar şi pe calea de acces pietonală.

Conform vicepreşedintelui Marius Nicolaescu, acest proiect de reabilitare şi consolidare a unui obiectiv care face parte din patrimoniul naţional a fost unul dintre cele mai grele din câte au existat în istoria investiţiilor Consiliului Judeţean.

Marius Nicolaescu: „Poate că puțini știu acest lucru, dar Cetatea Poenari are legătură directă cu Vlad Țepeș, a fost chiar reședința secundară a domnitorului. A fost unul dintre cele mai grele proiecte pe care Consiliul Județean Argeș le-a avut! Începând de la avizele pe care a trebuit să le luăm de la Ministerul Culturii, unde am fost cu domnul președinte Ion Mînzînă de nenumărate ori, și până la faptul că toate lucrările s-au desfășurat în vârful unui munte. Cele mai grele proiecte sunt acestea din cultură, apoi spitalele și cele mai ușoare sunt drumurile. Acest domeniu al patrimoniului cultural este unul care implică foarte mulți specialiști și foarte multe avize.”

Marius Lungescu, reprezentantul constructorului, a confirmat cele spuse de Marius Nicolaescu, susţinând însă că a meritat absolut tot efortul depus pentru consolidarea Cetăţii de la Poenari.

Marius Lungescu: “Lucrările au fost într-adevăr greu de organizat. Ca exemplu, o singură sesiune de transfer cu elicopterul dura în jur de două-trei zile şi transporta în jur de 300 de tone de material. Apreciez efortul beneficiarului, unul destul de mare. Am simţit că au trecut prin alte experienţe înainte, am simţit scepticismul de la început, am fost un pic ciufuliţi la început, dar a ieşit bine. Am avut o relaţie corectă, iar dovada acestui lucru este monumentul pe care îl respectăm şi sperăm să ofere multă satisfacţie vizitatorilor.”

Marius Nicolaescu a explicat scepticismul cu care s-a plecat la drumul acestor lucrări, declarând că, spre deosebire de alte consolidări sau modernizări de obiective-monument, la Poenari s-a lucrat în aer liber: “Cetatea Poenari este emblema turismului argeşean şi emblema judeţului Argeş. Datoria noastră este să păstrăm patrimoniul naţional intact. Dacă această reabilitare şi consolidare nu se făcea şi cu fonduri europene, trebuia făcută oricum. Faptul că s-a realizat cu fonduri europene este un plus şi nu am cum să nu mulţumesc şi celor de la ADR Sud Muntenia şi echipei tehnice de la Consiliul Judeţean şi antreprenorului, pentru că au fost eforturi şi materiale, şi umane şi de timp. Da, eram sceptici în privinţa proiectului pentru că faţă de Muzeul Judeţean sau faţă de Galeria de Artă, toate lucrările s-au desfăşurat în aer liber şi am depins de timp. Este adevărat că am beneficiat în aceşti ultimi ani şi de un timp favorabil şi iată că suntem acum pregătiţi să anunţăm că pe data de 14 aprilie, cetatea va fi redată publicului şi vă invităm să urcaţi cele peste 1400 de trepte pentru a vă bucura de istorie.”

Antreprenorul Marius Lungescu a precizat că, în timpul săpăturilor arheologice, sub cetate s-au găsit o monedă de aur şi alte fragmente de obiecte.

Istoricul și arheologul Marius Păduraru a explicat că moneda de aur descoperită datează din perioada voievodului transilvănean Iancu de Hunedoara şi poartă chipul acestuia.

Directorul Muzeului Argeş, Cornel Popescu, ne-a precizat că la acest moment moneda se află la Institutul Naţional de Arhitectură “Vasile Pârvan” şi este supusă expertizelor de specialitate. Popescu ne-a mai spus că doctorul în istorie medievală- Adrian Ioniţă- este cel care a fost responsabil cu săpăturile arheologice de la Cetatea Poenari şi că, printre alte obiecte găsite se numără fragmente de ceramică şi cărămidă din perioada feudală.

Cetatea Poenari este ridicată în perioada de constituire a statelor feudale Țara Românească și Moldova (sec. XIII-XV) din necesitatea de a apăra independența obținută, dar și datorită pericolului turcesc. Proprietate a Judeţului Argeş, aflată în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, Cetatea este încadrată ca Monument istoric de categoria A, fiind de importanță naţională și internaţională.

Cele 1480 de trepte care duc la Cetate au fost construite în perioada 1968-1971.

Lucrările realizate au vizat reabilitarea structurală și arhitecturală, lucrări de conservare, de stopare a umidității și protecția zidurilor, de refacere a pavimentelor și pardoselilor, reabilitarea traseelor de vizitare, reabilitarea căii de acces pietonală, înlocuirea cablului de alimentare cu energie electrică a cetății, montarea unui traseu de fibră optică și a ridicătoarelor de semnal Wi-Fi pe traseu, înființarea instalației de iluminat și a unui sistem de supraveghere pe traseul de acces – evacuare, montarea Acces Point exterior Wi-Fi 6, montarea pe traseu a generatoarelor acustice de zgomot, amplasare de bănci și coșuri de gunoi.

Cetatea lui Vlad Țepeș se redeschide săptămâna viitoare!

Click pe foto- Cetatea Poenari, după reabilitare şi conservare, sursa Consiliul Judeţean Argeş:

Valoarea totală a contractului de finanţare este de 25.668.767,19 lei, din care 9.647.565,90 lei reprezintă valoarea totală nerambursabilă publică, iar 16.021.201,29 lei este contribuţia Consiliului Judeţean Argeş.

DE ŞTIUT

Cetatea Poenari se află pe vârful Muntelui Cetăţuia, în comuna Căpăţâneni, la 25 km de municipiul Curtea de Argeş şi la 4 km de localitatea Arefu.

Deşi este amplasată la numai doi kilometri de satul Căpăţâneni, cetatea a primit numele de Poenari, sat puţin mai îndepărtat, mai vechi, după cum se arată într-un hrisov din 1546 dat hareşenilor (de la vechea denumire a comunei Arefu, Hareş).

Construită la sfârşitul secolului al XIII-lea, în perioada lui Negru Vodă, considerat fondatorul și primul domn al Țării Românești, cetatea Poenari a asigurat (pentru toată perioada secolului al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea până la Vlad Ţepeş) refugiul domnilor ţării, protecţia tezaurului ţării sau garnizoana ostaşilor care puteau supraveghea Cheile Argeşului, pe unde se putea ajunge la Cetatea Făgăraşului.

Mărimea fortificaţiilor de la Poenari dovedeşte că în prima fază de existenţă, din perioada lui Negru Vodă, cetatea era redusă la turnul-donjon, iar garnizoana era de cel mult 15 oameni. După mărirea cetăţii de către Vlad Ţepeş, numărul oştenilor a putut spori până la circa 40.

Cetatea Poenari a fost cea de-a doua reşedinţă a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor, fiind ultimul refugiu al acestuia, înainte de a pleca în Transilvania.

Fortificaţia de la Poenari a contribuit la victoria finală a românilor din anul 1462, reuşindu-se menţinerea Dunării ca linie de separare între otomani şi lumea creştină. “Atunci, Ţara Românească, prin fortificaţiile ei, prin oştenii comandaţi de Vlad Ţepeş, s-a aflat în fruntea luptei antiotomane, revenindu-i meritul de a întârzia pentru cel puţin şapte decenii înaintarea armatelor sultanilor către centrul Europei”- arată autorii volumului Cetatea Poenari: cetatea lui Vlad Ţepeş, Radu Ştefan Vergatti, Cristina Narcis Vergatti şi Cornel Popescu.

Graţiela Bâzoi