Curtea de Apel Piteşti a respins astăzi, ca nefondată, contestaţia primarului din Mioveni, Ion Georgescu, împotriva deciziei Tribunalului Argeş din data de 1 noiembrie, care a decis prelungirea arestului preventiv, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.
“În baza (…) respinge ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul GEORGESCU ION,în prezent aflat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş, împotriva încheierii nr. 161 din data de 01 noiembrie 2023, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Argeş Secţia penală, în dosarul nr. 5454/109/2023. În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală, obligă contestatorul-inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 07 noiembrie 2023, la Curtea de Apel Piteşti, Secţia Penală şi pentru cauze cu minori şi familie (…), au decis magistraţii astăzi.
Ion Georgescu este considerat în continuare pericol public de către judecatori. Procurorii DNA Piteşti nu au finalizat încă ancheta în care îl acuză pe fostul edil că ar fi acceptat o promisiune de 30.000 de euro pentru a o angaja pe fiica denunţătorului- Valerică Nicolae- ca medic la Spitalul Mioveni.
FILMUL PRIMULUI PROCES AL LUI GEORGESCU LA CURTEA DE APEL PITEŞTI
Curtea de Apel Piteşti ne-a emis, la cerere, motivarea din data de 12 octombrie a.c., în baza căreia a hotărât să respingă prima contestaţie a primarului Ion Georgescu împotriva arestului preventiv hotărât de Tribunalul Argeş în data de 5 octombrie. Motivarea este însoţită de un extras al procesului din data de 12 octombrie, în care au luat cuvântul toate părţile- avocaţi, procuror, (ex) primarul Ion Georgescu. În ciuda pledoariilor avocaţilor şi a declaraţiilor lui Georgescu, dar şi în ciuda actelor medicale depuse la dosar, judecătorii au decis şi atunci ca acesta să rămână în arest, respingând ca nefondată contestaţia edilului.
În continuare, cele mai importante declaraţii făcute în şedinţa din octombrie, aşa cum au fost prezentate de judecătorii Curţii de Apel Piteşti, pentru reproducerea unei imagini cât mai fidele a procesului lui Ion Georgescu.
Avocaţi: Arestarea preventivă este prematură!
Curtea de Apel Piteşti, şedinţa Camerei de Consiliu din data de 12 octombrie 2023, Judecători de Drepturi şi Libertăţi: “Avocatul solicită a se observa că la ora actuală, la dosarul cauzei, se regăsesc exclusiv probe administrate de către parchet, instanţa având în faţă exclusiv perspectiva parchetului asupra acestui dosar, nu există constestate nicio probă şi nu s-au formulat cereri de probă până la această oră, apreciind că este foarte din scurt şi prima instanţă şi-a întemeiat convingerea că este necesară o asemenea măsură exclusiv din perspectiva parchetului. Apreciază că este prematur a ne forma convingerea că este necesară o asemenea măsură în contextul în care este un dosar în curs, în care apărarea nu a formulat nici măcar o cerere de probă până la ora actuală. De asemenea, avocatul solicită a se avea în vedere că instanţa de fond s-a raportat şi la modalitatea comiterii faptei, mai precis că inculpatul obişnuia să se întâlnească cu denunţătorul după ora 16.00 la sediul primăriei pentru a nu fi descoperit de nimeni- în opinia sa această prezumţie este nefondată, arătând că domnul primar obişnuia să stea peste program de fiecare dată la primărie, este de notorietate, oricine putea să-l găsească acolo, iar primăria este prin natură un loc public, oricine poate merge la primărie, oricând.
Avocat: Un an de zile de la presupusa faptă şi fără indicii că ar mai fi săvârşit şi alte infracţiuni
Avocatul înţelege să menţioneze o chestiune foarte importantă şi anume faptul că nu s-a menţionat nicăieri că această presupusă faptă datează de fapt din toamna anului 2022 (…) a trecut un an de zile, interval în care inculpatul nu a fost identificat niciun moment pe eventuale alte fapte penale sau indicii. Acesta a fost interceptat din luna iunie 2023 şi anume aproximativ patru luni, perioadă în care nu a fost interceptat cu absolut nici o altă presupusă faptă care să conducă la concluzia că inculpatul este un pericol social, pentru care se impune măsura arestului preventiv. Din tot dosarul penal nu există măcar un indiciu că inculpatul ar putea săvârşi noi infracţiuni, dacă acesta ar fi plasat sub imperiul măsurii arestului la domiciliu sau măsura controlului judiciar (sau) că în secunda doi o să fie predispus la săvârşirea de noi infracţiuni.
Mesaje de pe reţelele de socializare citite de avocaţi
Avocatul a arătat că doreşte să depună o serie de comentarii din reţelele de socializare, deoarece s-a spus că este o faptă cu impact social, că opinia publică îl vrea practic arestat. În opinia sa, acest lucru nu este adevărat, având în vedere conţinutul mesajelor pe care urmează a le da citire şi care îi dau sentimentul că realitatea este altfel. Arată că, într-un mesaj, opinia publică din Mioveni a fost şocată de vestea reţinerii primarului Ion Georgescu de către DNA, deoarece acesta era considerat un edil destoinic şi era iubit, câştigând nenumărate mandate. Un alt mesaj sună astfel şi anume că “este unul dintre cei mai modeşti oameni pe care i-am cunoscut, unul dintre cei mai muncitori oameni pe care i-am cunoscut”. Într-un alt mesaj se arată că acesta era găsit la ora 12.00 noaptea în primărie şi a doua zi la 6.00 dimineaţa, din aceste mesaje rezultă că este de notorietate că după ora 16.00 domnul primar era la primărie, în mod obişnuit se întâmpla asta, nu încerca să se ascundă să nu fie descoperit împreună cu denunţătorul. Un alt mesaj sună în felul următor: “nu ştiu cât de vinovat este şi sper din toată inima să nu fie, altfel, pentru mine, este un om care m-a impresionat prin puterea de muncă, prin viziune, prin ambiţie, eficienţă şi, mai presus de toate, un suflet mare”. Arată avocatul că acestea sunt doar o parte din mesajele pe care le depune la dosarul cauzei, precizând că nu crede că opinia publică doreşte ca acesta să fie arestat la ora actuală şi apreciază că legea permite aplicarea altor măsuri care să asigure în bună măsură obiectivele fixate de parchet şi anume buna desfăşurare a procesului penal, evitarea sustragerii de la urmărirea penală, există posibilitatea aplicării unor obligaţii ca acesta să nu ia legătura cu niciun martor care este implicat în dosar, precizând că sunt foarte multe variante alternative prin care buna desfăşurare a procesului penal să nu fie perturbată în măsura în care inculpatului i s-ar impune o altă măsură.
Avocat: Era o datorie pe care nu o putea achita, pentru că nu avea, avea probleme
Avocatul arată că din aşa zisele temeiuri cu care parchetul a venit să solicite mandatul de arestare preventivă pentru inculpatul Ion Georgescu, nu sunt decât simple supoziţii bazate pe anumite interpretări, nu este nimic concret, şi nu se analizează decât anumite aspecte legate de conversaţia sau mai bine zis monologul pe care denunţătorul îl are cu inculpatul, neanalizând şi nepercepând în niciun fel reacţiile inculpatului. Da, într-adevăr, erau prieteni foarte vechi, erau prieteni de 30 de ani, şi era o relaţie de amiciţie şi din câte cunoaşte au lucrat foarte mult timp împreună şi a venit, chipurile, ca la prieten.
Arată (avocatul) că din toate probele existente la dosar, niciunul dintre medici, cei care aveau puterea de decizie, nu a spus măcar o secundă că inculpatul ar fi intervenit pentru acesta, niciodată şi din nimic nu rezultă acea sumă de bani de 30.000 de euro. Inculpatul menţionează faptul că nu îi va rămâne dator denunţătorului şi spune aşa “eu nu îţi rămân dator dumitale, dar acum am nişte probleme personale”, deci se poate înţelege prin asta că, într-adevăr, are o datorie faţă de denunţător, dar nu poate să o achite acum, având în vedere că nu avea atunci aceşti bani, avea nişte probleme. Din acest lucru nu poate rezulta că această sumă era o mită, rezultă că era o datorie pe care nu o putea achita, pentru că nu avea, avea probleme şi i-a spus că “ţi-o dau altădată”. Denunţătorul încearcă să-l determine pe domnul Ion Georgescu să recunoască că ar fi cerut bani şi cu toate acestea nu reuşeşte, dânsul (primarul) spunând că nu a cerut în viaţa lui şi nu a pretins nimic. Arată avocatul că inculpatul chiar şi atunci când îi dădea datoria, îl întreba pe denunţător “cât trebuie să-ţi dau”, în ideea dacă vrea dobândă la acel împrumut, dacă mai vrea ceva. Acesta (denunţătorul) spune că nu are nevoie.
Avocat: Denunţătorul este o persoană ingrată
Arată avocatul că denunţătorul are probleme penale la DNA, denunţătorul fiind o persoană ingrată, iar primarul oraşului Mioveni este omul pe care îl cunoaştem cu toţii. Care a făcut dintr-o urbe modestă un oraş superb.
Avocat: Opinia publică nu este aceeaşi ca la Vaslui
Vorbind despre opinia publică (avocatul arată că) este adevărat că CEDO spune că în condiţiile în care un dosar este extrem de mediatizat, (inculpatul) se poate considera pericol public, în condiţiile în care oamenii ar simţi o insecuritate.
Opinia publică (în acest caz) faţă de un om care a muncit, un om respectat şi iubit este alta. Reacţia va fi nu de insecuritate, va fi de neîncredere în faptul că acesta suferă o mare nedreptate. Zice presa, zice şi apărarea, că dacă nu i-ar fi dat înapoi datoria, şi anume împrumutul, (inculpatul) nu ar fi fost astăzi aici, dar aşa este domnul primar om corect, om cinstit şi s-a gândit să îi dea înapoi, mai bine nu îi dădea, că dacă nu îi dădea, era bine mersi. Mai arată (avocatul) că, înainte cu câteva zile de a-l lovi nenorocirea pe inculpatul Ion Georgescu, a fost arestat un personaj controversat de la Vaslui (n.r. Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean). Păi dacă ne uităm la comentariile cu privire la personajul de la Vaslui ce spune presa, ce spune televiziunea, ce spun oamenii despre acel personaj din Vaslui…, însă de inculpatul din speţa de faţă s-au spus altfel de lucruri, că a construit un spital, a construit o catedrală, a făcut o şosea, a făcut un oraş minunat. Avocatul solicită instanţei ca atunci când va pronunţa o hotărâre să aibă în vedere şi aceste aspecte.
Ion Georgescu a suferit o operaţie la inimă
De asemenea, arată avocatul că la dosar există documente medicale din care rezultă că în urmă cu câteva luni, inculpatul a suferit o intervenţie chirurgicală la inimă, solicitând ca şi cu privire la acest aspect instanţa să ia o altă măsură faţă de inculpat, şi anume măsura controlului judiciar, chiar în subsidiar solicită măsura arestului la domiciliu.
Procuror: Punerea în libertate a inculpatului ar afecta încrederea opiniei publice în capacitatea de a riposta a organelor juridice
Reprezentantul Parchetului arată că din materialul probator administrat în cauză, cu precădere procesele verbale de redare a discuţiilor din mediul ambiental, rezultat în urma punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică, din declaraţiile martorilor audiaţi, se conturează suspiciunea rezonabilă, raportându-ne la cerinţele pentru arestare preventivă, că inculpatul a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa. Solicită a se constata că în cauză a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva inculpatului.
Totodată, solicită a se avea în vedere că gravitatea acuzaţiei penale este proporţională cu măsura privării de libertate, în condiţiile în care inculpatul a săvârşit această infracţiune folosindu-se de demnitatea pe care o deţinea. De asemenea, a se avea în vedere faptul că punerea în libertate a inculpatului ar afecta încrederea opiniei publice în capacitatea de a riposta a organelor juridice în faţa unei astfel de infracţiuni grave, infracţiuni de corupţie. A se avea în vedere relaţiile sociale afectate prin săvârşirea faptei reproşate inculpatului. (Parchetul) apreciază că, la acest moment, singura măsură preventivă aptă a fi dispusă pentru buna desfăşurare a procesului penal este măsura arestului preventiv, având în vedere că urmărirea penală nu este finalizată şi se impune administrarea de probe, iar lăsarea în libertate ar afecta buna desfăşurare a procesului penal.
Replică avocat: Declaraţiile celorlalţi martori îi sunt favorabile inculpatului
Avocatul, în replică, arată că, cu privire la declaraţiile de martori, în afară de declaraţiile denunţătorului, declaraţiile celorlalţi martori îi sunt favorabile inculpatului. Avocatul arată că nu se poate vorbi aşa cum se întâmplă întotdeauna să o facă parchetul, de parcă lasă senzaţia şi impresia că aceleaşi concluzii le poate depune la oricare alt dosar, faţă de oricare altă persoană, pur şi simplu precizează că (aici este vorba) de un om cu o viaţă nepătată, cu foarte multe realizări în spate şi cu mult respect din partea cetăţenilor, ceea ce absolut este păcat.
Infracţiunea se consumă la momentul achitării promisiunii sumei de bani
Reprezentantul Parchetului arată că, legat de faptul că inculpatul ar fi săvârşit infracţiunea cu circa un an în urmă, precizează că această chestiune nu diminuează în niciun fel gravitatea infracţiunii, în condiţiile în care denunţul a fost formulat la data de 8 iunie 2023.
Or, din acel moment au fost administrate probe, de la momentul formulării propunerii de arestare au fost administrate probe, nu ne putem raporta la momentul la care fapta a fost săvârşită efectiv. Legat de chestiunea că nu ar fi intervenit efectiv inculpatul pe lângă angajaţii spitalului, nici această chestiune nu are relevanţă raportat la infracţiunea reţinută, în condiţiile în care este vorba de o infracţiune de consumare anticipată. Aceasta se consumă la momentul achitării promisiunii sumei de bani. Avocatul arată că inculpatul nu s-a folosit de funcţia publică (şi că) au trecut patru luni de zile de la denunţ, în care DNA nu a făcut nimic.
Ion Georgescu a invocat cele mai de succes activităţi ale sale ca primar al Mioveniului
Contestatorul-inculpat Ion Georgescu arată că este un român patriot şi reprezintă oraşul Mioveni de 22 de ani prin votul cetăţenilor. Arată că atât el cât şi echipa sa şi oraşul Mioveni au fost premiaţi de Comisia Europeană de la Strasbourg cu trei distincţii şi cu placheta de onoare pentru parcursul drumului european şi al proiectelor europene câştigate şi implementate.
Precizează că la propunerea Parlamentului României şi a europarlamentarului (n.r. Gabriela Zoană) a reprezentat ţara, tradiţiile şi obiceiurile culturale ale zonei Argeş cu echipa din Mioveni la Bruxelles şi Strasbourg, două săptămâni de zile. Mai arată că în perioada celor doi ani şi jumătate de Covid a asigurat asistenţă medicală de specialitate la peste 50.000 de argeşeni şi români prin unitatea spitalicească din Mioveni, iar pentru rezultatele deosebite, echipa medicală de la ATI, condusă de domnul doctor (n.r. Adrian Ion Ciocănea) a fost decorată de preşedintele României cu Steaua României şi dumnealui a contribuit la acest succes în asigurarea resurselor financiare, necesarul de medicamente şi aparatură specifică COVID-ului în perioada respectivă. Arată că în sănătate, de multe ori, nu există o a doua şansă, precizând că a făcut tot ce este posibil să salveze semenii săi şi arată că este unicul primar din România care în anul 2019 a pus în funcţiunea un spital nou de stat, cu o suprafaţă de 18.000 mp, dotat cu tehnologie şi aparatură modernă, iar n imeni nu a crezut în acest proiect, că va putea asigura resursa financiară şi execuţia în 36 de luni. Însă a reuşit, drept dovadă că spitalul funcţionează, iar în schimb, ca drept răsplată, şi-a făcut foarte mulţi duşmani.
Ion Georgescu vrea să-şi demonstreze nevinovăţia pentru a muri demn
Arată (Ion Georgescu) că a făcut o mică prezentare a proiectelor şi activităţilor pe care le-a realizat pentru a dovedi că nu este un infractor, ci este un om care a reprezentat România în Europa şi Asia în cei 22 de ani şi vine în faţa instanţei pentru a o informa şi a jura că nu a luat, nu a cerut şi nu a promis nimănui ceva ce ar fi ilegal, a luat un împrumut de o persoană pe care o cunoaşte de peste 30 de ani, fost ofiţer de poliţie, cu domiciliul în Piteşti, pentru a nu crea discuţii în sfera oraşului Mioveni.
Deşi se putea împrumuta la oricine din Mioveni şi este convins că l-ar fi împrumutat, dar a dorit să nu fie la mâna vreunei persoane din Mioveni. Doreşte ca instanţa să-i acorde clemenţă şi anume să dispună măsura controlului judiciar, pentru a putea avea grijă de sănătatea sa fizic şi psihic şi pentru a-şi demonstra nevinovăţia şi a muri demn. Regretă situaţia în care a ajuns şi a pus munca sa de 23 de ani în administraţie, inclusiv imaginea oraşului Mioveni. Are încredere în judecata instanţei, în hotărârea pe care o va lua şi sentinţa pe care o va da. Precizează că nu este vinovat şi mulţumeşte instanţei pentru că i-a dat posibilitatea de a vorbi.
Arată că, dacă se va demonstra vinovăţia, va solicita o pedeapsă pe viaţă.
Cuvântul judecătorilor
În motivarea Curţii de Apel Piteşti care a stat la baza primei decizii de respingere a constestaţiei lui Ion Georgescu, judecătorii au reanalizat probele DNA- declaraţiile martorilor, a denunţătorului, înregistrări şi referate care au fost publicate, în majoritate, în mass-media, alături de motivarea deciziei Tribunalului Argeş de arestare preventivă a edilului. Prezentăm cele mai importante aspecte reţinute de judecătorii Curţii de Apel Piteşti, în baza cărora au decis ca Ion Georgescu să rămână în arest preventiv.
Posibila provocare exercitată de martorul denunţător sunt aspecte care pun în discuţie legalitatea şi loialitatea administrării probelor
1. “În primul rând, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunal a constatat că au fost respectate condiţiile procedurale pentru a se solicita arestarea preventivă a inculpatului.
2. Judecătorul de la Tribunal a reliefat că suspiciunea rezonabilă trebuie raportată la sensul oferit de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi presupune existenţa unor date, informaţii care să convingă un observator obiectiv şi imparţial că este posibil ca persoana să fi săvârşit infracţiunea. Aceste date nu trebuie să aibă aceeaşi forţă cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula acuzarea (cazul Brogan şi Murray contra Marii Britanii).
3. Judecătorul de la Tribunal a reţinut că lăsarea în libertate a inculpatului ar reprezenta o stare de pericol pentru ordinea publică dedusă din gravitatea faptei de care este acuzat. În privinţa circumstanţelor personale ale inculpatului, judecătorul de la Tribunal a reliefat că inculpatul este o persoană bine integrată socio-profesional, are un domiciliu stabil, nu are antecedente penale, aspecte care însă nu sunt suficiente pentru a contrabalansa riscurile afectării unei bune desfăşurări a procesului penal, respectiv al săvârşirii de noi infracţiuni, pe care lăsarea în libertate a acestuia le-ar reprezenta.
4. S-a subliniat, totodată, că inculpatul ocupă o funcţie de demnitate publică, aceea de primar al oraşului Mioveni, aspect care, pe de o parte, atrage reţinerea variantei agravante a infracţiunii de trafic de influenţă, iar pe de altă parte circumstanţiază în mod defavorabil inculpatului persoana acestuia, prin faptul că infracţiunea de corupţie ce face obiectul cauzei este imputată unei persoane care, prin prisma calităţii deţinute, trebuie să constituie un exemplu de moralitate, de conduită onestă, pentru publicul larg.
5. Conform jurisprudenţei CEDO, dedusă din cauza Brenobic contra Croaţiei, nu este necesar să existe suspiciunea rezonabilă sau certitudinea că va săvârşi infracţiune, ci doar un risc, dedus din circumstanţele concrete ale cauzei.
6. Mai mult, faţă de gravitatea faptei, urmările produse şi modul de comitere, măsura arestului preventiv trebuie să reprezinte o reacţie rapidă şi fermă a autorităţilor, aspect care contribuie la conservarea sentimentului de securitate şi încredere în realizarea în bune condiţii a actului de justiţie.
7. Interesul general al societăţii trebuie să prevaleze faţă de respectarea libertăţii individuale a inculpatului. În acest mod se complineşte şi obiectivul prevenţiei generale, indivizii tentaţi să săvârşească fapte similare celor imputate inculpatului fiind descurajaţi de posibilititatea arestării lor preventive.
8. Măsura mai blândă a arestului la domiciliu, care nu îngrădeşte posibilitatea inculpatului de a accesa mijloace de comunicare la distanţă, nu permite exercitarea unei supravegheri permanente, ci doar efectuarea de controale inopinate la anumite date- nu este suficientă pentru înlăturarea riscurilor. Cu atât mai puţin ar avea caracter suficient măsura controlului judiciar.
9. Apărările expuse în şedinţa de judecată (n.r. a Tribunalului Argeş) din 5.10.2023, potrivit cărora o parte din probele expuse de procuror ar fi fost obţinute prin provocarea inculpatului la săvârşirea infracţiunii, provocare exercitată de martorul denunţător, sunt aspecte care pun în discuţie legalitatea şi loialitatea administrării probelor. Or, analiza acestor chestiuni, care fac obiectul procedurii de cameră preliminară, excede competenţei funcţionale a judecătorului de drepturi şi libertăţi.
10. Pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă, este lipsit de relevanţă dacă făptuitorul a intervenit efectiv sau nu pe lângă funcţionarul faţă de care pretinde că are influenţă (în vederea respectării promisiunii), infracţiunea (de consumare anticipată) întrunind elementele de tipicitate obiectivă la momentul primirii/pretinderii/acceptării promisiunii banilor sau foloaselor.
11. Situaţia de fapt a fost bine reţinută de judecătorul de drepturi şi libertăţi al primei instanţe, în baza probatoriului administrat până în prezent de organele de urmărire penală.
12. În apărarea sa, inculpatul a susţinut că suma de 10.000 de euro reprezintă restituirea unui împrumut. Aşa cum şi judecătorul de la prima instanţă a respins această apărare, la fel procedăm şi noi pentru că, şi în aprecierea noastră, probele administrate până în prezent şi mai ales convorbirile telefonice interceptate devoalează adevăratul “titlu” al sumei de 10.000 de euro primită de inculpat şi mai apoi restituită. Aceste probe ne arată în primul rând contextul care a prilejuit primirea şi mai apoi restituirea sumei, iar aici avem în vedere următoarele împrejurări: calitatea de primar a inculpatului, dorinţa exprimată de denunţător în convorbirile interceptate dar şi în declaraţii, de a-i fi încadrată fiica la Spitalul Orăşenesc Mioveni, acceptarea din partea inculpatului a demersului de angajare a fiicei denunţătorului, dublată de promisiunile la care s-a angajat pentru a interveni pe lângă persoanele de conducere din cadrul unităţii spitaliceşti.
13. În economia dosarului, există, într-adevăr, un ecart (distanţă) între momentul remiterii de către denunţător a sumei de 10.000 de euro, situat în luna decembrie 2022 şi care constituie, în acelaşi timp, momentul în care i se impută inculpatului că a intrat în conflict cu legea penală, momentul în care se produce denunţul şi momentul în care organele de urmărire penală organizează înregistrarea ambientală şi flagrantul. Cu toate acestea, nu se poate considera că organele de urmărire penală au acţionat cu întârziere, deoarece, după cum rezultă din actele dosarului, de la momentul înregistrării denunţului, acestea au întreprins o serie de acte de urmărire penală, menite a dezvălui contextul în care s-au formulat promisiunile de intervenţie ale inculpatului. Iar mai apoi au organizat scena flagrantului care a devoalat şi destinaţia iniţială a celor 10.000 de euro restituiţi. Aceste activităţi au acoperit o perioadă relativ scurtă de timp, iar la calculul pe care îl facem pentru a aprecia factorul necesităţii luării măsurii, avem în vedere mai degrabă timpul cât s-a scurs de la luarea la cunoştinţă a autorităţilor a comportamentului presupus ilicit şi nu data consumării acestuia.
14. În acord cu judecătorul de drepturi şi libertăţi al primei instanţe, apreciem şi noi că măsura arestării preventive este necesară, pentru buna continuitate a procesului penal şi proporţională în raport de natura şi gravitatea acuzaţiilor. În dezacord cu ceea ce susţine apărarea, considerăm că funcţia pe care o deţinea inculpatul conferea greutate promisiunilor sale, dar în acelaşi timp şi direct proporţional contura o încălcare mai gravă a legii penale.
15. Inculpatul a invocat în favoarea sa proiectele pe care le are în derulare în cadrul primăriei, dar şi starea sa de sănătate, pentru o măsură preventivă mai blândă. Aceste împrejurări nu prelevează deocamdată în faţa imperativului unei bune desfăşurări a urmăririi penale, care se poate derula în condiţii optime doar prin luarea faţă de inculpat a celei mai drastice măsuri.
16. Actele medicale depuse prezintă controale medicale datate cu cel puţin un an în urmă, altele şi mai vechi, iar afecţiunile constatate şi tratamentul acestora pot fi controlate şi în sistemul penitenciar.
17. Faţă de cele mai sus, completul de judecători de drepturi şi libertăţi va respinge prezenta contestaţie ca nefondată (…) formulată de inculpatul Ion Georgescu, în prezent aflat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeş”.
(Curtea de Apel Piteşti, şedinţa Camerei de Consiliu din data de 12 octombrie 2023, Judecători de Drepturi şi Libertăţi, încheiere penală nr 116, dosar nr 4939/109/2023)
Graţiela Bâzoi
NOTĂ. Menționarea numelor din prezentarea şedinţei Curţii de Apel (exemplu: Ion Georgescu, Spitalul Mioveni, orașul Mioveni, n.r – nota redacției) aparține exclusiv redacției, motivarea Curții de Apel fiindu-ne remisă în format anonimizat.
