Ieșirea din scenă a acestui an se produce marcant într-o simfonie de culori aprinse în calea retragerii lui. Făcliile apusului luminează cortina grea care coboară încet iar actorul se înclină tăcut și recunoscător pentru că repertoriul său bogat ne-a mers la suflet, la ficat, la stomac, la creier sau la inimă, în viața noastră absolută.

Anul acesta și-a anunțat retragerea dezinteresat de spectacolul ce va urma. Anul Nou își face încălzirea, doar că e puțin cam indecis cu privire la intrare. Dacă vine pe ușa din față creează prea multe așteptări. Dacă intră pe ușa din dos lasă loc prea mulor interpretări. Cert este ca vine și este așteptat cu nerăbdare. Zâmbește privind la scena deschisă pentru retragerea predecesorului său epuizat. Nu prea înțelege de ce atâta povară, căci lumea care îi trăiește plecarea este aceeași și pentru el care abia va intra în scenă. Și totuși, răsăritul înseamnă un început, de ce atâta grabă?

Undeva zăpada își face loc dincolo de tăceri furibunde și se așterne peste timpul zdrențuit de războaie nedrepte. Ar vrea sa bucure niște oameni de zăpadă îndrăgostiți de floarea de cais pe care nu au văzut-o niciodată dar o poartă în inima lor.

Altundeva, soarele își cuibărește apusul printre valurile unei mări ce adăpostește atâtea jurăminte uitate în nisipuri mișcătoare.

2025 ne așteaptă sa-l întâmpinăm fiind noi înșine, cu dorințe firești și simple, cu bucuria că suntem aici să-l trăim. Ce-mi doresc? Să las firul ierbii la locul lui nedespicat de nepăsare sau indolență.

Să înțeleg de ce fiecare azi nu poate fi mâine dar că mâine depinde în primul rând de mine, fără să te judec pe tine care crezi altfel.

Eu, tu, noi suntem ceea ce gândim iar Anul Nou va intra, întâi, prin gândurile noastre.

Ești pregătit?

®Autor- Dr Mihaela Stănciulescu, Asociaţia Puncte de Vedere

Punctele de vedere ale Mihaelei Stănciulescu pot fi citite AICI

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comments are closed.