Ministerul Justiției a finalizat proiectul privind protecţia libertăţii de exprimare! Este vorba de implementarea în România a directivei europene care descurajează procesele abuzive îndreptate împotriva jurnaliştilor, activiștilor, apărătorilor drepturilor omului, publicului. Proiectul de Lege privind protecția persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică împotriva cererilor neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive a fost finalizat și urmează să fie transmis spre avizare intra-guvernamentală, a anunţat ieri Ministerul Justiției. Este vorba de implementarea unei directive europene cunoscută sub denumirea de anti-SLAPP, care a fost adoptată anul trecut de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene (Directiva (UE) 2024/1069). Anti-SLAPP presupune legislaţie și măsuri de protecție împotriva Strategic Litigation Against Public Participation (Litigii Strategice împotriva Participării Publice), şi se referă la protecţia împotriva proceselor abuzive inițiate pentru intimidarea jurnaliștilor, activiștilor, apărătorilor drepturilor omului, publicului. Legea anti-SLAPP va permite respingerea rapidă a cazurilor vădit neîntemeiate, protejând libertatea de exprimare şi informare. Concret, reglementarea oferă protecție atât…
Iustin Dejanu, născut în anul 1969, în comuna Teiu, crescut în Curtea de Argeş, este fost jurnalist, absolvent de Politehnică- Facultatea de Mecanică Agricolă, actuala Facultate de Biotehniologii, licenţiat în Artă Sacră la Universitatea Piteşti, cu master în restaurare pictură- icoane, pictură murală, pictură de şevalet. Este membru PSD de mai mult de două decenii, deţine un doctorat în Horticultură cu Teza- Istoria podgoriei Ştefăneşti şi este manager al Muzeului Goleşti din anul 2016. Domnule Iustin Dejanu, cum vedeţi acum presa, de când aţi lucrat la Argeşul? S-a schimbat mult. Radical chiar. Din punct de vedere tehnic, acum mijloacele aflate la îndemâna ziaristului sunt practic nelimitate. În primul rând s-a mutat totul în online, viteza de circulaţie a informaţiei este cea a luminii. Instantaneu poţi trimite poze, filme, informaţie – text sau imagine – de la faţa locului unde se întâmplă ştirea. Orice receptor, oricine are un telefon mobil -…
Interlocutorul nostru este născut în Râmnicu Vâlcea, absolvent al Liceului de matematică-fizică “Nicolae Bălcescu”, astăzi Colegiul “Alexandru Lahovari”, absolvent al Facultăţii de Electrotehnică Bucureşti, inginer, om de presă şi scriitor. Este vorba de Cristian Cocea, care ocupă din anul 2008 funcţia de director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş. “A fi boem presupune o altfel de relaţie cu timpul, un aspect de risipire, de scânteiere, de împrăştiere în artificii”- ne spune Cristian Cocea în rubrica Despre Viaţă. Domnule Cristian Cocea, înainte de presă, ca inginer, unde aţi lucrat? – Am fost printre ultimele generaţii care au prins repartizarea guvernamentală. Am avut de ales dintr-o listă, în funcţie de mediile obţinute. Pentru ingineri, oraşele mari încă erau deschise, şi am făcut stagiatura la o întreprindere de maşini electrice din Râmnicu-Vâlcea. În 1991 am plecat în presă. De ce aţi ales presa? – Voiam să schimb lumea. Era aerul…
Deputatul Aurel Bălăşoiu a dat în judecată publicaţia Gândul.ro, înaintând o acţiune în răspundere delictuală. Acesta îi cheamă în instanţă pe jurnaliştii Adrian Artene (directorul editorial al grupului de presă), Nicolae Adrian, Cristian Lisandru, Marian Popescu, Otilia Serescu şi societatea editoare- Gândul Media Network SRL. Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti la finele lunii noiembrie şi nu a primit încă un termen de judecată. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis la sfârşitul anului trecut să claseze dosarul în care deputatul de Argeş, Aurel Bălăşoiu, era acuzat de act sexual cu un minor, viol şi agresiune sexuală. Procurorii au deschis acest dosar, după ce presa (gândul.ro) a publicat imagini compromiţătoare cu acesta.
Dosarul declasificat de SRI la finele anului trecut a făcut parte din investigațiile Comisiei “Decembrie 1989”, formată în anul 1991 la Senat cu scopul de a cerceta evenimentele din Bucureşti şi din ţară din perioada 1- 31 decembrie 1989. Dosarul a fost făcut public, prin treisprezece volume, cu cenzurarea numelor tuturor semnatarilor de corespondenţă între unităţile SRI din ţară şi nu numai. În privinţa corespondenţei care vizează fosta Securitate din Argeş, documentele publicate nu surprind prin dezvăluiri, raportările oferite în 1991 fiind reduse ca număr, comparativ cu alte oraşe, cu un conţinut în care sunt menţionate nemulţumirile şi îngrijorările din rândul populaţiei, fără incidente majore şi fără conspiraţii. Printre documnetel publicate, se regăseşte şi o notă despre mesajul pe care fosta Securitate a vrut să-l trimită spre publicare în presa judeţului. “Atât la 22 decembrie 1989, cât şi în zilele următoare, fosta Securitate judeţeană Argeş nu a înaintat mesaje (prin…
Primăria Câmpulung ne-a răspuns astăzi într-o adresă oficială că lucrările de la Bulevardul Pardon au fost sistate. Întrebarea pe această temă a fost adresată primăriţei Elena Lăsconi, în urmă cu o săptămână, în contextul scandalului privind oprirea sau nu a lucrărilor, după ce prefectul Radu Perianu a cerut în instanţă anularea autorizaţiei de construcţie la bulevardul istoric din Câmpulung Muscel. „Vă comunicăm faptul că, la momentul actual, lucrările au fost sistate, rămânând nefinalizate”, este răspunsul primăriţei Elena Lăsconi trimis astăzi redacţiei: În urmă cu o săptămână, stadiul lucrărilor respective nu era clarificat. Elena Lăsconi declara într-o conferinţă de presă susţinută la Câmpulung că a transmis constructorului să oprească lucrările, dar şi că închiderea lucrărilor va bloca oraşul, pentru circa doi ani: “Bulevardul Pardon este un proiect de suflet pentru mine. Ştiţi foarte bine cât m-am zbătut să obţinem finanţare. Nu vă pot da foarte multe detalii, pentru că s-ar putea…




