Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a organizat miercuri, 4 noiembrie 2026, o dezbatere publică pe tema proiectului legii partidelor politice, la care au participat reprezentanți ai organizațiilor societății civile și ai presei, precum și reprezentanți ai partidelor politice parlamentare și neparlamentare.
- Proiectul legii partidelor politice a fost supus transparenței decizionale pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 21 august 2026, fiind discutat cu reprezentanții partidelor politice parlamentare la datele de 28 iulie și 27 august 2026.
- La data de 2 septembrie 2026, s-au purtat discuţii cu reprezentanții partidelor politice neparlamentare și ai structurilor asociative ale administrației publice locale.
Evenimentul a oferit un cadru de dialog și consultare asupra prevederilor propuse prin proiectul legislativ, în vederea identificării unor soluții care să contribuie la îmbunătățirea cadrului normativ privind organizarea și funcționarea partidelor politice.
Conform AEP, au fost analizate aspecte referitoare la procedurile de înființare și înregistrare a partidelor politice, condițiile de funcționare a acestora, organizarea structurilor teritoriale, evidența membrilor și obligațiile de transparență.
Un alt subiect important l-a reprezentat finanțarea partidelor politice, fiind abordate regimul subvențiilor, transparența surselor de finanțare, mecanismele de control și raportare, precum și proporționalitatea sancțiunilor aplicabile.
- Discuțiile au vizat, totodată, transferul competențelor privind înregistrarea partidelor politice de la Tribunalul București către Autoritatea Electorală Permanentă, precum și clarificarea raportului dintre autonomia partidelor, controlul de legalitate exercitat de autoritățile statului și accesul la justiție.
În contextul analizării acestei propuneri, AEP a solicitat și punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
CSM a apreciat că transferul competențelor privind înregistrarea partidelor politice către AEP este de natură să degreveze Tribunalul București de o parte dintre cauzele și procedurile specifice în materia partidelor politice: ”(…) În acelaşi sens, existența unei proceduri administrative în materia partidelor politice nu constituie o noutate la nivel european, întrucât, în numeroase state europene, cererile privind înregistrarea partidelor politice sunt soluționate, în primă etapă, de autorități sau structuri administrative, soluțiile pronunțate în cadrul acestei proceduri putând fi supuse controlului instanței judecătorești. De altfel, chiar la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a fost formulată o propunere similară de reglementare. În acest sens, prin adresa nr. 12/8922/2024 din 02.02.2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției o serie de propuneri având drept scop degrevarea activității instanțelor judecătorești, printre care s-a regăsit și cea privind excluderea din competența Tribunalului București a cererilor privind înregistrarea partidelor politice și reglementarea soluționării acestora de către o structură administrativă din cadrul Autoritățil Electorale Permanente, cu asigurarea accesului la instanță în condițiile dreptului comun (…)”. – arată AEP într-un comunicat de presă.
Conform AEP, participanții la dezbaterea publică din data de 4 noiembrie 2026 au fost: Expert Forum, Partidul Noua Românie, Partidul Patrioților, Partidul Câmpina Curată, RESET 89 (prin secretar general Cătălin Gherzan) Partidul Național Țărănescu Maniu-Mihalache, Partidul Verde, Partidul Femeilor, Uniunea Salvați România, Partidul Alianța România Competentă (ARC), Partidul Drept, Partidul România în Acțiune, Centrul pentru Inovare Publică.
sursa foto- aep.ro
Comments are closed.