Interlocutorul nostru este Gheorghe Stancu, primar al comunei Bascov din anul 1996. Este născut de Ziua Naţională a României, pe 1 decembrie 1953, în satul Mică al Bascovului. A lucrat la Rolast nu mai puţin de 20 de ani, iar la două luni de la Revoluţie a fost transferat la Primărie, pentru a ocupa funcţia de viceprimar. Are şapte mandate de primar şi va candida din nou, ne spune Gheorghe Stancu la Rubrica Despre Viaţă.
Domnule Gheorghe Stancu, ce parcurs profesional aţi avut în tinereţe?
– Am urmat cursurile Şcolii Profesionale MIU din Braşov, apoi Şcoala Tehnică de Maiştri şi ulterior Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Craiova.
Aţi lucrat în Argeş?
– Da. În perioada 1970-1990, am fost operator chimist de prelucrare a cauciucului şi mase plastice în cadrul C.A.T.C. Piteşti, fosta Rolast Piteşti. Am parcurs funcţiile de maistru, de maistru principal şi şef de atelier.
Câţi oameni aţi avut ocazia să coordonaţi la Rolast?
– Am avut în subordine și coordonare un număr de 186 muncitori.
Aţi avut vreo legătură cu Primăria, înainte de a câştiga primul mandat de primar?
– Din februarie 1990 până în 1992 am fost detașat la Primăria Bascov pentru funcția numită de viceprimar. Până să fiu ales primar. Acum sunt la al şaptelea mandat de primar.
Ştiu că aţi făcut o serie de alte pregătiri profesionale în domeniul administraţiei. Care sunt cele mai importante?
– M-am format ca expert în administrație publică şi ulterior expert administraţie publică europeană, în anul 2009, la Institutul Naţional de Administraţie Publică Bucureşti.
Ce doreaţi, domnule Gheorghe Stancu, să vă faceţi în viaţă?
– Mi-am dorit să lucrez cu oamenii. Am fost predestinat să lucrez cu oamenii. Până să ajung la Primărie, în perioada anilor 1986-1990 am fost un fel de responsabil civic pe zona satului Valea Ursului, unde susțineam mai multe acțiuni obștești cu cetățenii din comună. La locul de muncă, la C.A.T.C-Pitești, la numai doi ani de la angajare am fost numit Șef de echipă, urmând Școala de Maistru Principal.
Câţi ani aveaţi atunci?
– Aveam 25 de ani. Mai târziu, dorința mea de a lucra cu oamenii s-a concretizat în administrarea comunei Bascov .
Ce lucruri importante aţi învățat de la părinți, ce sfaturi primeaţi ?
– Părinții mei proveneau din familii numeroase, tatăl meu din 6 frați, iar mama mea din 5 frați. Tatăl meu a fost tâmplar și dulgher de meserie. A decedat la vârsta de 45 ani. De la tatăl meu, care avea atelier de tâmplărie și dulgherie acasă, am învățat și meșteșugul prelucrării lemnului, un fel de sculptură în lemn. Părinții mei erau foarte populari în sat și foarte iubiți de vecini și de cetățeni, iar acest lucru l-am copiat și eu prin popularitate, prietenie și muncă pentru om şi cu omul. Am fost îndrumați, eu şi fraţii mei, către știință de carte, către biserică. Către iubirea de oameni.
Câţi aveaţi când a decedat tatăl dvs?
– Aveam doar 18 ani.
Eraţi mai mulţi fraţi?
– Am fost 4 fraţi la părinți, acum mai suntem 3.
Sunteţi tată de fete.
– Da. Familia mea este formată din două fete care mi-au dăruit 4 nepoți, doi băieți și două fete.
Dacă v-aţi întoarce către copilărie, în ce momente frumoase vă vedeţi?
– Cele mai frumoase momente erau cele din preajma sărbătorilor Pascale și de Crăciun. Părinții ne cumpărau haine noi să mergem la biserică, iar de Crăciun așteptam cu nerăbdare să mergem în pădure să găsim un brăduț pentru a-l împodobi.
Ce puneaţi în brad?
– De obicei, câteva bomboane și ornamente. Dar îmi amintesc şi câteva momente mai puţin plăcute.
Cum ar fi?
– În anul 1971 a decedat tatăl meu, dintr-o injecție făcută de asistentul medical zonal. Acasă la noi. La ora decesului, respectiv 20.30, eu eram la serviciu în schimbul II. Exact la aceeași oră, la 20.30, la Secția pe care o coordonam, a fost un accident tehnic la un utilaj foarte important. Când am ajuns acasă, la ora 22.30, l-am găsit pe tatăl meu decedat. A fost o perioadă foarte grea. Tot atunci, am găsit şi câinele mort.
Când aţi decis să intraţi în politică, domnule Stancu?
– Așa cum am specificat, mi-a plăcut munca de coordonare și chiar de răspundere. La serviciu am fost secretar de UTC pe Secție, pentru o perioadă de patru ani și apoi lider de Sindicat pe Secție. În februarie 1990, am fost transferat de la C.A.T.C la Primăria Bascov.
Perioada Revoluţiei.
– Da. Imediat după revoluție fosta conducere a Primăriei a părăsit instituţia și am fost nevoit să preiau din mers problemele organizatorice și administrative. Fiind viceprimar, o perioadă am avut și atribuții de primar. Din 1992, fiind viceprimar ales, am intrat pe rând în organizațiile politice FSN, PDSR și PSD fiind președintele acestor organizații la nivel de comună. În anul 1996, din funcția de viceprimar, am hotărât să-mi depun candidatura pentru primar.
Cu câte voturi aţi fost ales în primul mandat de primar?
– Am câştigat cu un procent de peste 76% din voturi.
În ce ţară aţi fost prima dată, ca reprezentant al Primăriei Bascov?
– În 1992, am mers în Franța, în localitatea Nolay. Eram viceprimar. Apoi, ca primar, am fost și în Italia cu ocazia unor înfrățiri între localitățile Moimacco și Celico.
Cu ce oraşe mai este înfrăţită localitatea Bascov?
– În Bulgaria suntem înfrăţiţi cu localitatea Kaspiccian. În Spania suntem cu localitatea Casetas din Zaragoza. În Republia Moldova, cu localitatea Cimiseni din Raionul Criuleni.
Aveţi un cel mai drag proiect implementat la Bascov?
– Eu vă pot spune că, prin proiectele realizate, comuna Bascov a ocupat un loc fruntaș între localitățile din România ca ritm de dezvoltare, urbanizare și sistematizare. Toate proiectele realizate sunt foarte importante, iar prin necesitatea și oportunitatea lor au dus la un grad de confort și civilizație a locuitorilor comunei. Consider totuși că cel mai important proiect realizat în Bascov este cel de înființare a Rețelei de Distribuție Gaze Naturale. Este printre primele investiții din țară pe această utilitate foarte necesară. Proiectul a necesitat foarte multe drumuri la Regionala de Gaze Naturale din Mediaș, pentru a obține cota și aprobarea comisiei Interministeriale de la București.
Când a fost implementată?
– Este realizată în perioada 1996-1998, pe un tronson de 67 km. A acoperit aproximativ 87% din satele și străzile comunei. Este o reuşită care a determinat construirea unor cartiere de case noi, a atras investitori străini și autohtoni, a creat noi locuri de muncă, dar și un grad ridicat de urbanizare și sistematizare. Am reușit din surse de finanțare locale, guvernamentale și europene să dezvoltăm comuna prin realizarea unor investiții extrem de importante, ca infrastructura de utilități, apă, canalizare şi gaze, infrastructura de drumuri. Am construit şi modernizat şcoli, grădiniţe şi creşe. În domeniul sportului, susținem financiar echipa de fotbal ACS Unirea Bascov din liga a III a din Campionatul Național. Avem şi o secție de juniori de diferite vârste.
Legat de sport, aveţi un proiect amplu aici pentru stadion.
– Este în curs de execuție stadionul de fotbal. Va fi unul foarte modern, cu tribună acoperită, cu nocturnă, cu grup de vestiare, cu gazon sintetic. În domeniul cultural, ne mândrim cu Doina Bascovului, cu Grupul de dansatori, cu Grupul Vocal Bărbătesc. Avem activităţi intense la Centrul de instruire pentru copii, pentru dansurile populare, dar şi pentru teatru, desen, modeling, pictură și instrumente.
Domnule Gheorghe Stancu, veți mai candida, ce gânduri de viitor aveţi?
– Având foarte multă experiență în administrație, având foarte multe proiecte în curs de realizare și în curs de accesare de fonduri, şi văzând și profilul candidaților de la alte partide, lipsiți de experiență profesională și administrativă, toate acestea sunt situaţii care mă determină să mai candidez la un nou mandat, ultimul, pentru a aduce comuna Bascov printre cele mai moderne localități din România.
De ce ultimul?
– Ca să îmi văd şi să am grijă şi de viaţa mea şi a familiei mele. Am 15 ani de când nu mi-am luat concediu, cu excepţia nevoii pentru problemele de sănătate. Viaţa mai merită şi trăită, să am şi eu timp pentru familie şi nepoţi.
Soţia v-a înţeles întotdeauna?
– Da. M-a înţeles de fiecare dată şi mi-a înlocuit chiar şi munca de bărbat, de care este nevoie în orice gospodărie.
Care a fost cel mai bun sfat pe care l-aţi dat copiilor dvs?
– Să fie cinstiţi, să aibă măsură şi bun-simţ. Şi să înveţe.
Ce apreciaţi cel mai mult la un om?
– Cel mai mult apreciez cuvântul dat și caracterul.
Cine credeţi că a fost cel mai bun preşedinte al ţării?
– Nicolae Văcăroiu.
A fost în interimat.
– Da. Şi atunci a coordonat și administrat cel mai bine țara. Şi pe plan intern și pe plan extern.
Pe cine vedeţi cel mai potrivit președinte pentru viitor?
– Pe domnul președinte al PSD, Marcel Ciolacu.
Dacă aţi vorbi despre Dumnezeu, ce aţi spune în câteva cuvinte?
– O maximă pe care am cules-o eu. Un om trebuie să aibă credinţă, conştiinţă, voinţă şi ştiinţă. Credinţa mai presus decât voinţa, voinţa mai presus decât ştiinţa, ştiinţa mai presus decât conştiinţa.
Iată de ce credinţa, voinţa, ştiinţa şi conştiinţa- singure domină lumea, domină şi vor domina întotdeauna. Pe timpul mandatelor mele, mi-am adus contribuţia ca şi primar, împreună cu consiliile parohiale şi cu enoriaşii, la construirea a trei biserici noi, a cinci troiţe, şi am răspuns afirmativ atât financiar cât şi cu materiale de construcţii la solicitările preoţilor parohi de la cele şapte biserici din localitate. De regulă, duminica mai merg şi la bisericile din comună, la cea din Glâmboc, la Prislop, la cea din Rotăreşti. Duminica viitoare urmează să merg la biserica din Stejeret. Vreau să vă spun că în şedinţa Consiliului Local din 12 martie, avem un punct pe ordinea de zi în care propun, în calitate de iniţiator de proiect, subvenţionarea cu suma totală de un miliard lei vechi pentru patru biserici din comună. Acest lucru este posibil în baza unor referate de necesitate înaintate la primărie de către consiliile parohiale.
Deci păstrarea credinţei este foarte importantă, când vorbiţi de Dumnezeu.
– Când vorbesc despre Dumnezeu, mă gândesc la păstrarea credinţei şi la faptul că după Revoluţie s-a creat oportunitatea ca oamenii să se îndrepte către viaţa spirituală. Faptul că localitatea s-a mărit an de an este o realitate pe care o văd şi la slujbele de la fiecare din cele şapte biserici. Sunt pline.
Vin inclusiv tineri?
– Inclusiv tineri. Au timp să se îndrepte şi către credinţă. Îi văd.
Graţiela Bâzoi, Foto: arhivă personală Gheorghe Stancu
