Jocul de ruletă este foarte apreciat peste tot în lume, dovadă fiind faptul că s-a menținut pe lista preferințelor jucătorilor și cazinourilor timp de aproximativ 200 de ani de când a fost inventat până în prezent.
Este bine știut faptul că în momentul de față există mai multe variante de ruletă, cele mai populare fiind ruleta europeană, franceză și americană. Diferențele dintre acestea sunt foarte mici, aproape nesesizabile de către un jucător neexperimentat. Detaliul care face diferența între aceste variante de joc este spațiul “zero”: la ruleta europeană și franceză există un singur zero, iar la cea americană este un dublu zero. Acest zero dă avantajul casei. Este clar că pentru jucători este de preferat să aleagă ruleta cu un singur zero. Din fericire, cazinourile online le pun la dispoziție utilizatorilor atât variante de cu jocuri cu bani, pariuri cu bani reali, cât și jocuri de ruletă demo pentru a-și exersa abilitățile gratis.
Referitor la buzunarul “zero” de pe roata ruletei, este mai puțin cunoscut faptul că a existat un moment în istorie când zero a fost interzis. Acest lucru nici nu este atât de grav în comparație cu interzicerea completă a ruletei în jurul anului 1760, în Canada.
Interzicerea spațiului “zero” la ruletă a avut loc în Marea Britanie, la sfârșitul anului 1967. Atunci, Camera Lorzilor a Parlamentului Marii Britanii a decis că este ilegal să existe zero la jocul de ruletă, adică au scos în afara legii avantajul casei cazinourilor. În penultima zi a anului 1967, s-a hotărât că pe roata de ruletă nu vor mai exista decât spații roșii și negre și nici un spațiu verde.
Cei din Camera Lorzilor au fost deranjați de prezența lui zero din cauză că jucătorilor care pariau pe bila care aterizează pe un număr individual li se ofereau cote de 35/1. Dar roțile standard ale ruletei britanice au 37 de numere, inclusiv zero, așa că cota ar fi trebuit să fie 36/1.
Gloria cazinourilor regale din anii ‘60
O perioadă foarte lungă de timp, în Regatul Unit al Marii Britanii era ilegală orice formă de jocuri de noroc, ca urmare a existenței Gaming Act din 1845. Abia în 1960, odată cu apariția Betting and Gaming Act au apărut modificări majore în reglementarea acestui sector și în Marea Britanie. Totuși, nu exista acea libertate ca în America. Operatorilor de jocuri de cazino nu li s-a dat mână liberă, ci li s-a permis să aibă o activitate într-un mod mai restrâns. Astfel, funcționau magazine de pariuri, existau aparate de sloturi și săli de jocuri.
Betting and Gaming Act a fost conceput pentru a permite jocul cu mize mici pe bridge în cluburile membrilor. De asemenea, legea din 1960 a legalizat cluburile de jocuri de noroc cu condiția ca bugetul regal să încaseze banii din cotizațiile de membru și din comisioane. Chiar dacă era un mediu destul de dur pentru operatorii de jocuri de noroc, cazinourile au reușit să prospere și până la mijlocul anilor 1960 au apărut în jur de o mie.
Mulți au introdus ruleta în stil francez, cu roți care includeau un singur zero. Proprietarii de cazinouri au introdus ruleta exact în modul în care funcționa peste tot în lume deoarece legea dată în 1960 nu spunea dacă cazinoul putea sau nu să aibă un avantaj al casei.
Pentru a se situa în limitele legale, care oricum nu erau clare, unele cazinouri au stabilit că atunci când mingea aterizează pe zero, casa și jucătorul să împartă miza și să nu fie păstrată de către casă, așa cum este de fapt regula jocului de ruletă.
Legalizarea chiar și cu limite a jocurilor de noroc a permis intrarea pe fir a Mafiei, așa cum se întâmpla peste tot în lume. Starul de film George Raft, care avea legături cu mafiotul din Las Vegas, Benjamin „Bugsy” Siegel, a fost unul dintre cele mai cunoscute nume din lumea jocurilor de cazino britanice ale acelor timpuri.
În 1967, în plin “boom” al cazinourilor britanice, Camera Lorzilor a interzis zero la ruletă. O propunere menită să salveze zero a fost de a oferi cote de 36/1 pe numere individuale și, în schimb, de a percepe o taxă de joc pentru jucători.
Să înceapă jocurile cu zero
În anul următor, a fost modificată din nou legea jocurilor de noroc. A fost creat un Consiliu pentru jocuri și au fost adoptate măsuri stricte de reglementare. S-a creat și o poliție a jocurilor de noroc plus noi reguli de acordare a licențelor, inclusiv un test de „persoane potrivite și adecvate”.
Singura concesie a industriei a fost că li se va permite cazinourilor să joace cu zero la ruletă. Au fost, de asemenea, permise și alte jocuri cu avantaj al casei, precum baccarat, blackjack și zaruri. Într-un mediu reglementat, Guvernul a considerat că este normal să existe un avantaj al casei astfel încât operatorii de jocuri de noroc să își poate acoperi costurile și să obțină totuși un anumit profit.
Concluzie
Iată că jocurile de noroc au fost mereu controversate, dar cu toate acestea s-au făcut compromisuri atât din partea proprietarilor de astfel de afaceri cât și din partea guvernelor, mai ales că este vorba despre un sector economic care aduce venituri mari la bugetele de stat.
