Judecătorii Tribunalului Argeş au motivat hotărârea din 10 februarie a.c., prin care Primăria Câmpulung a câştigat procesul intentat de Prefectura Argeş, pentru anularea autorizaţiei lucrărilor de construcţie a Bulevardului Pardon.
Conform motivării, judecătorii au considerat că pentru o serie de avize criticate de Prefectură, legislaţia presupune sancţionarea şi completarea documentaţiilor şi nu sesizarea prefectului (n.r. de către Inspectoratul de Stat în Construcţii) şi ulterior a instanţei. Tribunalul a mai explicat că alte avize necesare lucrărilor de construcţie la Bulevardul Pardon nu erau necesare, întrucât acestea fuseseră obţinute în proiectul iniţial, care datează din 2010, şi care sunt încă de actualitate. Judecătorii au accentuat ideea conform căreia, pentru a constata ilegalitatea autorizaţiei de construcţie a Bulevardului Pardon, trebuie să constate întâi de toate lipsa avizelor, or acestea există, chiar dacă au fost obţinute şi ulterior.
Tribunalul a invocat şi interesul public care ar putea fi afectat, dacă autorizaţia ar fi anulată: “măsura anulării autorizaţiei de construire nu ar fi nici pe departe o măsură oportună, ci, din contră, o măsură total inadecvată care ar fi de natură a afecta negativ interesul public, precum şi interesele particularilor care locuiesc sau desfăşoară activităţi comerciale în această zonă vizată de prezentele lucrări”.
Vă prezentăm cele mai importante fragmente din motivarea magistraţilor Tribunalului Argeş, în dosarul Bulevardului Pardon:
1. Nu orice nerespectare a prevederilor legale prevede posibilitatea sesizării prefectului pentru atacarea în instanţă a autorizaţiei, ci doar a celor expres prevăzute de dispoziţiile (…)
2. Din examinarea criticilor formulate, se constată că acestea se încadrează la (…) – documentaţia tehnică DTAC nu conţine documentaţie cadastrală, extrasele de carte funciară de informare şi extrase de plan cadastral la data emiterii, ce prevăd drept măsuri de adoptat sancţionarea conform art. 26 din Legea nr. 50/1991 şi completarea documentaţiei cu documentele lipsă, iar nu sesizarea prefectului şi ulterior a instanţei.
3. Solicitarea studiilor de specialitate şi a studiului geotehnic, indicată în acţiune, se încadrează în dispoziţia (…) ce impune sancţionarea conform art. 26 din Legea nr. 50/1991 şi completarea cu studiul geotehnic şi punctul de vedere al proiectantului de rezistenţă însuşit de verificatorul de proiecte atestat, dacă proiectul de structură respectă prevederile studiului geotehnic, iar nu sesizarea prefectului şi ulterior a instanţei.
4. Cu referire la avizele necesare, instanţa nu împărtăşeşte opinia reclamantului (n.r. Prefecturii, prun prefect Radu Perianu), considerând că, faţă de situaţia de fapt expusă anterior şi în raport de dispoziţiile legale ce urmează a fi prezentate, nu se impunea emiterea unor noi avize, faţă de cele obţinute iniţial, pentru proiectul adoptat în anul 2010, intitulat „Dezvoltarea infrastructurii turistice a Municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc Kretzulescu.”
5. Astfel, după cum rezultă din actele dosarului, lucrările pentru care s-a emis Autorizaţia de Construire contestată reprezintă, în fapt, unul din proiectele rezultate în urma divizării proiectului iniţial. Se constată că după adoptarea Proiectului Iniţial şi în baza acestuia, pârâtul (Primăria Câmpulung, prin primar Elena Lasconi) a solicitat de la Ministerul Culturii Avizul nr. 249/M/22.07.2010 prin care Ministerul Culturii avizează favorabil lucrările de reabilitare/restaurare a fostei promenade a oraşului istoric, prin refacerea spaţiului pietonal: refacere paviment din piatră cubică, corpuri de iluminat stradal, mobilier urban, plantaţii arbori din aceleaşi esenţe şi pe aceleaşi amplasamente cu cei dispăruţi, restaurare parcuri istorice. Totodată, Ministerul Culturii prin Avizul 374/M/08.12.2010, avizează favorabil şi soluţiile de eliminare ape pluviale în situl urban, propus a fi reabilitat în cadrul proiectului. După emiterea Autorizaţiei de Construire, s-a solicitat un nou aviz de la Ministerul Culturii, obţinut sub nr. 7/2020, sub condiţia folosirii culorii gri deschis pentru granitul pavajului. Or, se impune a se avea în vedere că avizele menţionate mai sus nu au fost emise cu termen de valabilitate şi, în plus, obţinerea unui nou aviz, la scurt timp după emiterea autorizaţiei, nu a făcut decât să confirme legalitatea avizului emis anterior, neconstatându-se aspecte de natură a justifica respingerea acestei solicitări.
6. Mai mult, în condiţiile nemodificării situaţiei, cu excepţia culorii pavajului, nu s-ar putea aprecia asupra „lipsei avizelor”, cu atât mai mult cu cât nu s-a indicat în concret care ar fi consecinţele negative pe care le-ar implica o astfel de manieră adoptată de către pârât. Se impune astfel a fi avut în vedere că scopul vizat de legiuitor prin aprecierea ca nelegală a autorizaţiei este în legătură directă cu „lipsa” avizelor, iar nu cu obţinerea, chiar şi ulterioară, a acestora, fiind în legătură directă cu scopul pentru care se solicită acordarea respectivelor avize, respectiv de a stabili coordonatele de executare a lucrărilor şi de a impune respectarea unui anumit regim de protecţie. Or, câtă vreme nu s-a susţinut că în fapt ar fi fost nerespectate cele impuse prin cele două avize, solicitarea de faţă apare ca nefiind întemeiată.
7. Menţiunile sunt valabile şi în ceea ce priveşte lipsa Acordului ISC, acesta fiind obţinut pentru întregul proiect demarat în anul 2010, neputându-se aprecia că prin executarea doar a unei părţi din acest proiect ar fi fost necesară obţinerea unui Acord parţial, strict pentru partea de lucrare executată în baza noii autorizaţii, cu atât mai mult cu cât avizul tehnic al ISC prevede explicit că se avizează lucrările de „reabilitare Bulevard conform expertiza tehnică întocmită de expert tehnic atestat (…): pavaj piatra cubică 6432 mp, refacere sistem iluminat public, refacere reţele 1500 ml”, adică exact lucrările ce fac obiectul proiectului din prezenta cauză.
8. În plus, ca şi în cazul analizei de mai sus, nu se constată executarea lucrărilor cu nerespectarea condiţiilor impuse de respectivul aviz, aspect confirmat, de altfel şi prin aceea că în data de 17.08.2020, ISC emite adresa nr (…) prin care a avizat programul pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii aferente obiectivului de investiţii „Reabilitare strada Negru Vodă şi strada Republicii de la intersecţia cu strada Poenaru Bordea până la intersecţia cu strada Petre Zamfirescu” , fapt ce vine să confirme respectarea cerinţelor.
9. Cu referire la Avizul Biroului Poliţiei Rutiere la care se face referire în acţiune, nici în cazul acestuia nu se poate vorbi despre o lipsă a acestuia, chiar dacă a fost obţinut ulterior emiterii Autorizaţiei de Construire. Instanţa este în acord cu opinia exprimată de către pârât şi intervenient, în sensul că dispoziţiile legale sus-citate nu instituie obligaţia obţinerii avizului anterior emiterii autorizaţiei de construire, ci înainte de instalarea indicatoarelor sau aplicarea marcajelor. În consecinţă, şi instanţa apreciază că avizul în discuţie nu reprezintă „aviz prealabil” în sensul legii necesar anterior obţinerii autorizaţiei de construire.
10. Nu în ultimul rând, se impune a se avea în vedere că prin Legea intrată în vigoare la data de 02.11.2019 la art. 7 din Legea 50/1991 s-a introdus alineatul 6 ind.1 cu următorul conţinut: „În situaţia nefinalizării lucrărilor in termenul de valabilitate al autorizaţiei de construire se va putea emite o nouă autorizaţie de construire, corespunzător stadiului fizic al realizării lucrărilor autorizate la data solicitării, pentru continuarea lucrărilor cu respectarea prevederilor documentaţiei pentru autorizarea lucrărilor de construire/desfiinţare iniţiale, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism şi fără obţinerea unor noi avize/acorduri.” Or, autorizaţia de construire nr. 101/13.12.2019 a fost emisă în raport de aceste dispoziţii, a căror aplicabilitate nu a fost contestată prin acţiunea reclamantului astfel încât, nici din această perspectivă nu s-ar putea reţine lipsa avizelor/acordurilor necesare drept cauză de anulare a autorizaţiei.
11. Asemeni avizelor/acordurilor mai sus menţionate, studiile de specialitate, studiul geotehnic, suportul topografic actualizat şi vizat de OCPI, precum şi a expertiza tehnică pentru lucrările de intervenţie la construcţiile existente privind lucrări de reabilitare străzi şi studiul de circulaţie/ trafic din zonă, aceste documente există şi au fost elaborate în cadrul proiectului iniţial, vizând acelaşi obiect cu cel din Autorizaţia de Construire nr. 101/13.12.2019, putând fi, prin urmare, utilizate pentru obţinerea acesteia.
12. În ce priveşte critica referitoare la neconformitatea planurilor de situaţie prin prisma neavizării de către OCPI, aceasta nu se circumscrie niciuneia dintre situaţiile prevăzute de (…), în raport cu care să fie posibilă măsura neemiterii autorizării, respectiv a anulării autorizării, ca de altfel şi critica referitoare la absenţa extraselor de carte funciară.
13. Nu poate fi identificată nicio obligaţie legală care să fie în sensul prezentării acestui tip de documente cu ocazia solicitării şi emiterii autorizaţiei de construire, cu atât mai mult cu cât în cadrul documentaţiei ce a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire au fost luate în calcul extrasele de carte funciară de la momentul obţinerii autorizaţiei iniţiale în 2010, acestea menţinându-şi actualitatea în lipsa unor dovezi sau, cel puţin a unor susţineri contrare, în sensul schimbării situaţiei de fapt sau juridice în raport cu aspectele iniţial constatate în cuprinsul lor.
14. Nu în ultimul rând, instanţa apreciază ca fiind pertinente şi apărările promovate cu referire la principiul proporţionalităţii, apreciind că, în raport de data emiterii actului şi faţă de data formulării prezentei cereri, la mai bine de doi ani de la emiterea sa, dat fiind şi împrejurarea că lucrările executate în baza acesteia sunt aproape de finalizare, măsura anulării autorizaţiei de construire nu ar fi nici pe departe o măsură oportună, ci, din contră, o măsură total inadecvată care ar fi de natură a afecta negativ interesul public, precum şi interesele particularilor care locuiesc sau desfăşoară activităţi comerciale în această zona vizată de prezentele lucrări.
În consecinţă, în raport de argumentele ce preced, instanţa va reţine caracterul neîntemeiat al prezentei acţiuni astfel încât urmează a o respinge ca atare în raport cu motivele invocate. (motivare hotărâre nr. 99/2023 din 10.02.2023, Tribunalul Argeş, Dosar Bulevardul Pardon). Decizia nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel.
NOTĂ: punctele de suspensie înlocuiesc aliniate legislative sau numere de documentaţii
foto interespublic.ro- utilaje constructii Bulevardul Pardon, la momentul sistării lucrărilor
Graţiela Bâzoi
