Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat un proiect de lege privind partidele politice, document ce reformează cadrul juridic actual al acestora şi care se află în proces de dezbatere publică.

Potrivit AEP, reglementările propuse acoperă întregul parcurs al unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere. Proiectul este criticat de Partidul RESET ‘89 care consideră că iniţiativa ridică mari controverse din punct de vedere constituţional, pentru că personalitatea juridică a unui partid depinde exclusiv de controlul judecătoresc şi nu de o autoritate administrativă, cum este AEP.

“Partidul RESET ‘89 consideră profund greşită şi discutabilă din punct de vedere constituţional transferarea către Autoritatea Electorală Permanentă a unor atribuţii care pot conduce la dizolvarea administrativă a unui partid politic. Partidele politice nu sunt simple entităţi administrative. Art. 40 din Constituţia României garantează dreptul cetăţenilor de a se asocia liber în partide politice, iar art. 8 consacră rolul constituţional al partidelor în exprimarea voinţei politice a cetăţenilor.

Actuala lege nr. 14/2003 construieşte tocmai această garanţie judiciară: dobândirea personalităţii juridice a partidului presupune înregistrarea la Tribunalul Bucureşti, iar dizolvarea pe cale judecătorească este, de asemenea, de competenţa instanţei.

Problema nu este că Parlamentul n-ar putea niciodată să acorde AEP noi competenţe prin lege, ci că transferarea puterii de a decide dizolvarea unui partid de la instanţa judecătorească la o autoritate administrativă ridică o problemă serioasă de garanţii constituţionale, proporţionalitate şi separare a funcţiilor în stat.

Mai mult, art. 53 din Constituţie stabileşte că restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale poate avea loc numai în condiţii strict determinate de lege, trebuie să fie necesară într-o societate democartică, proporţională, şi să nu aducă atingere existenţei dreptului sau libertăţii.

AEP este o autoritate administrativă autonomă, nu o instanţă judecătorească. De aceea, considerăm periculos ca o instituţie administrativă implicată în organizarea şi supravegherea procesului electoral să dobândească puterea de a decide asupra existenţei juridice a competitorilor politici.

Faptul că o eventuală decizie administrativă ar putea fi contestată ulterior în justiţie nu este echivalent cu situaţia în care statul trebuie să demonstreze mai întâi, în faţa unui judecător, că există motive legale pentru dizolvarea partidului. Nu partidul trebuie să demonstreze administraţiei că merită să existe, statul trebuie să demonstreze în faţa unui judecător că există motive legale suficient de grave pentru ca acel partid să nu mai existe.

RESET ‘89 susţine controlul legalităţii, transparenţa şi sancţionarea oricărei încălcări a legii, dar respinge transformarea unei autorităţi administrative într-un arbitru al existenţei partidelor politice.

Într-un stat de drept, administraţia poate controla, poate constata nereguli şi poate sesiza justiţia, însă măsura extremă a dizolvării unui partid trebuie să rămână în competenţa instanţei.

Partidele pot fi controlate de administraţie, dar nu trebuie desfiinţate de administraţie. Cine a dobândit personalitate juridică sub controlul judecătorului trebuie să beneficieze de garanţia că nu o poate pierde prin simpla decizie a unei autorităţi administrative” – este punctul de vedere al Secretariatului General al Partidului RESET ‘89, transmis publicităţii.

Graţiela Bâzoi

sursa- RESET 89

Comments are closed.