Săptămâna trecută, la Galeriile Ilfoveanu @ Badea a avut loc vernisajul “Feminin Efemer”, o expoziţie fascinantă despre identitatea feminină, pe care o puteţi admira până în data de 15 iulie.
“Am să încep cu ”cheia” expoziției “Feminin Efemer”, cheie pe care a oferit-o curatoarea Reka Csapo Dup la vernisajul de miercurea trecută, 29 mai: “Expoziția își propune să ridice întrebări esențiale despre feminitate în societatea actuală, analizând cum identitatea feminină este modelată de percepții culturale și istorice”.
Chiar așa! Intri în expoziție cu o stare mentală specială. Aceasta îți domină percepția asupra creațiilor celor 11 artiști plastici (Cătălin Bălescu, Reka Csapo Dup, Darie Dup, Dorina Horătău, Adrian Ilfoveanu, Nicolae Ilfoveanu, Aurora Kiraly, Petru Lucaci, Marilena Preda Sânc și Alexandru Rădvan, Magdalena Pelmuş). Femeia-în ipostaze diverse, un excurs în 11 secvențe auctoriale în acest univers sensibil. Artiștii n-au cedat – și bine au făcut!- tentației de erotism întâlnită de obicei. Picturi, sculpturi, colaje textile, material ca aluminiu cu patină de fier, etc…. ”Sărutul Evei” trimite la originea lumii, la poarta vieții (Darie Dup). Limbaje diferite – alegorice, simbolice- caută misterul femeii, identitatea ei complexă.
Lucrarea cea mai amplă, ca dimensiune și viziune artistică, ne-o propune Al. Rădvan cu a sa “Femeie surprinsă în baie”- colaj textil și plasă de folie de sticlă. Trei sculpturi ale Rekai Csapo Dup explorează feminitatea, oferind simplu, necomplicat, trei ipostaze ale femeii. Tot Reka Csapo surprinde femeia într-o contemporaneitate dificilă pentru ea: “I am Sudan” (“Sunt Sudanul”) – ca reflex al condiției precare a femeii într-o țară mutilată de război.
Petru Lucaci, “Diptic I și II”, sugerează frumusețea corpului femeii. “Demetra“ lui N. Ilfoveanu este materializată în offset duplex și hârtie anticopiativă. “Feminitate” a lui Adrian Ilfoveanu se înscrie în limbajul său recognoscibil.
Liniștitoare secvențele picturale ale Marilenei Preda surprinse în natură. Dorina Horătău (“Corp în mișcare”) aduce o viziune personală.
Și, apropos de “percepțiile culturale și istorice”, despre care spuneam la început, memoria ne trimite la cea mai celebră pictură despre femeie din istorie, “Mona Lisa” a lui Leonardo Da Vinci. Surâsul ei enigmatic este misterul pe care nu l-au descifrat complet numeroase studii.
Trăiești în expoziție un dialog permanent între livrescul din tine și realitatea artistică propusă. Femeia este putere și slăbiciune ( … “sexul slab”…), este viul lumii, perpetuarea acesteia; este farmec, iubire, frumos, delicatețe. Au dreptate cei care admit o viziune completă despre femeie, prin patru unghiuri definitorii – iubirea emoțională, cea mentală, cea spirituală și iubirea fizică (erotismul).
Nu este adevărat că farmecul femeii aprinde flacăra iubirii doar la tinerețe. Goethe avea 80 ani când inima i-a fost furată de Ulrich de Levetzov de 17 ani. Cioran, îngrijit 40 de ani de devotata Simone de Boue s-a aprins, la 70 de ani, la dragostea față de Friedgand Thoma, cu care a purtat o corespondență de mulți ani.
Expoziția, care ne trimite, mental, la femei celebre, la opere celebre, la cupluri celebre- este sub semnul respectului față de femeie, respect sublimat artistic în viziunile artiștilor.”
(Traian Ulmeanu)
