Deputatul PNL de Argeş, Daniel Constantin, consideră că, prin votul negativ dat României de aderare în Spaţiul Schengen, Austria nu a făcut decât să arunce în aer unitatea europeană care se consolidează de la o zi la alta. Potrivit parlamentarului, migraţia ilegală a românilor este o falsă problemă invocată de Austria, votul negativ oferit de cancelarul Karl Nehammer fiind unul complet neaşteptat şi contrar procedurilor europene, specifice unor asemenea contexte. Conform cutumelor UE, înainte de ziua decisivă, Austria ar fi trebuit să-şi facă publice nemulţumirile faţă de România, tocmai pentru ca acestea să fie tranşate.
Cum vedeţi, domnule deputat Daniel Constantin, votul Austriei?
– O decizie total nedreaptă şi nemeritată. România a făcut eforturi uriaşe şi în ultimii ani pentru tot ceea ce înseamnă alinierea la standarde europene, atât din punct de vedere al securizării graniţelor, cât şi din punct de vedere politic şi al justiţiei. Cred că nu meritam să trecem printr-un astfel de vot. Din acest punct de vedere, spun că este nedrept. Pe de altă parte, trebuie să ne uităm şi la contextul politic. Europa era într-un moment în care trebuia să dea dovadă de unitate mai mult ca oricând, în faţa agresiunii ruseşti şi în faţa problemelor pe care le avem din punct de vedere al energiei. Austria nu a făcut altceva decât să arunce în aer această unitate care se consolida pe zi ce trece. Orice stat care a avut probleme a fost ajutat de ceilalţi în această perioadă şi cred că solidaritatea aceasta se perpetua şi ducea la o unitate indestructibilă a Uniunii Europene, care, din acest acest moment, este pusă sub semnul întrebării.
A fost o decizie neaşteptată sau…?
– Decizia Austriei a fost neaşteptată pentru că eu ştiu din interiorul procedurilor care s-au făcut în ultimul an. Diplomaţia românească s-a concentrat foarte tare pe trei zone, care trebuiau convinse: Danemarca, Suedia şi, mai mult, Olanda. Faptul că s-a reuşit şi în Danemarca, dar şi în Suedia şi chiar în Olanda să depăşim veto pe care îl aveau aceste ţări este un succes al diplomaţiei române şi o recunoaştere a eforturilor tehnice care s-au făcut. Este o decizie neaşteptată şi pentru că Austria nu a fost niciodată pe lista ţărilor care să fi avut ceva probleme de ridicat în legătură cu ţara noastră. Cum a fost Olanda. Olanda a spus de ani de zile care erau reproşurile, inclusiv cea cu MCV. Dar s-a ridicat şi MCV-ul. Cred că Olanda a avut o abordare onestă. Au anunţat că or să vină cu un audit, iar dacă problemele erau remediate, aveau să nea dea votul lor de aderare. În schimb, Austria, cum nu a ridicat niciodată această chestiune, nu am ştiut care sunt motivele pentru care avea să dea un veto negativ. Austria a enunţat în pripă, în ultimele două săptămâni, două motive care nu stau în picioare: faptul că sunt presiuni pe firmele austriece, ceea ce nu am auzit până acum şi am interacţionat şi eu cu foarte mulţi manageri de companii multinaţionale din Europa, cu sediul în România. Nu am auzit niciodată de aşa ceva. Iar al doilea motiv- că migranţii vin prin ţara noastră. Am văzut că mass-media a avut o abordare extrem de bună şi trebuie lăudată. Sunt oameni din presă care au pus întrebări pertinente cancelarului la Bruxelles. Sunt oameni din presa din România care au mers în Austria în această perioadă, s-au documentat pe unde vin migranţii, şi cu toţii au spus că nu vin prin ţara noastră. Cu atât mai mult cu cât este foarte dificil să treci din Bulgaria, dacă foloseai ruta Grecia-Bulgaria, având graniţa marcată de fluviul Dunărea. Din acest motiv, toţi au mers prin Serbia, pe partea Balcanilor de Vest sau Ungaria-Austria. Deci acest motiv nu stă nicidecum în picioare, nici din punct de vedere logic, nici din punct de vedere al cifrelor. Cifrele instituţiilor europene arată cu totul şi cu totul altceva. Aşadar, altele sunt motivaţiile. Şi cred eu că mai degrabă acestea ţin de politica internă. Să nu uităm că pe 29 ianuarie sunt alegeri în Austria Inferioară. Cancelarul are deja o problemă cu gestionarea migranţilor care au ajuns în Austria şi încearcă să arunce totul pe exterior, găsind România vinovatul de serviciu. Altă motivaţie eu nu găsesc. Acum însă nu trebuie să mai stăm să căutăm motivele, ci să ne uităm către viitorul apropiat. Eforturile noastre trebuie să se concentreze, astfel încât să reuşim să avem un consiliu extraordinar pentru a obţine accesul în Spaţiul Schengen. Nu mai este doar o chestiune economică, România pierzând, potrivit unor statistici, zece miliarde de euro anual din faptul că suntem în afara Spaţiului, ci este şi o mândrie naţională, un aspect social. Oamenii sunt pe bună dreptate revoltaţi şi avem cu toţii datoria să facem tot posibilul să accedem cât mai repede. Eforturile trebuie să fie pe toate planurile, pentru a avea un consiliu extraordinar cât mai repede şi o dată certă de aderare la Spaţiul Schengen.
Ce puteţi spune despre votul la pachet? România plus Bulgaria- împreună, nu separat?
– Dacă Austria avea un vot pozitiv pentru aderarea noastră, se punea problema decuplării României de Bulgaria. Nu ştiu cât de bună era această soluţie, pentru că vorbim de solidaritate. Şi dacă vorbim de solidaritate, trebuie să arătăm solidaritate. Dincolo de ce este sau nu este în Bulgaria, trebuie să dăm această şansă şi Bulgariei să adere la Spaţiul Schengen. Noi suntem cuplaţi cu Bulgaria încă de la începuturi. Am aderat la Uniunea Europeană împreună cu Bulgaria şi de atunci încoace s-a discutat de aderare la Spaţiul Schengen, tot împreună, la pachet. Ca atare, dosarele au fost comune.
Ce credeţi că ar trebui să urmeze de aici încolo?
– Ar trebui să urmeze eforturi diplomatice pe toate planurile. Să avem un consiliu format, pentru că asta se poate. Este extraordinar că se poate convoca un consiliu, fără să aşteptăm următoarea dată stabilită. Am văzut preşedinţia cehă că şi-a anunţat sprijinul, adică, dacă va exista un acord al statelor membre, se poate convoca chiar până la sfârşitul anului. Mi-aş dori foarte tare să se întâmple. Dacă nu se poate, oricum cât mai repede- în prima parte a anului viitor- ar trebui să ne stabilim ca obiectiv să avem un consiliu extraordinar şi să punem din nou problema pe ordinea de zi. Pentru cancelarul austriac cred că vor fi probleme şi la alegerile din 29 ianuarie. Vom vedea cum va fi politica internă în Austria. Dar şi dacă va continua domnia sa, îşi va da seama cu siguranţă de greşeala făcută şi va îndrepta imediat după alegeri votul nedrept acordat României.
Cum comentaţi furia românilor de a boicota afacerile austriece din ţară?
– Primul instinct acesta este. De revoltă. Pentru că toți oamenii ştiu că Austria este cel de-al doilea investitor străin în România! Cu toții ştiu că toate companiile austriece o duc bine în țara noastră și fac profituri considerabile, ajutând în felul acesta şi economia austriacă! Așa că este de înțeles de ce societatea a reacţionat imediat pe rețele de socializare dar şi prin “mesaje” directe la adresa companiilor din țara care devine de joia trecută agresoarea valorilor care stau la baza Uniunii Europene – libera circulație a bunurilor şi persoanelor. Este un atac la principiul solidarității şi al bunei cooperări pe piata unică!
Consideraţi că diplomaţii români şi-au făcut treaba?
– Consider că diplomaţia română şi-a făcut treaba. Au fost eforturi uriaşe care s-au făcut. În acest an am ridicat Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe care România îl avea din 2007. Acesta este un rezultat al eforturilor politico-diplomatice. Este evident că până la urmă contează rezultatul, dar să nu uităm că România este majoritar acceptată la nivelul Uniunii Europene. Este prima dată când Comisia face eforturi uriaşe, punând un raport pe masa Austriei cu privire la gestionarea migraţiei prin Balcanii de Vest. Comisia, de regulă, elaborează într-un timp îndelungat un astfel de raport. Dar au făcut acest raport, în special pentru România, pentru a arăta Austriei că se fac demersuri pentru ca migranţii din zona respectivă, şi nu prin România, să fie gestionaţi. Acesta a fost un raport în favoarea României, cu o Comisie Europeană mai mult decât motivată să sprijine ţara noastră. Şi acesta este un rezultat şi al politicii şi diplomaţiei româneşti. Cred că Austria va plăti costul acestui vot dat României, şi în plan politic, şi în plan economic, dar şi în plan diplomatic!
sursă foto: romaniajournal.ro
Graţiela Bâzoi
