- Primarul Constantin Panţurescu: “Ar fi fost bine ca Hidrolectrica să fi început golirea Barajului cu ceva timp înainte, pe debit mic. Nu ne mai confruntam cu problema apei!”
- „Poate era indicat, din punctul de vedere al unei siguranţe naţionale, să fi fost decolmatate primele două lacuri care sunt în aval de baraj, cel de la Oeşti şi cel de la Cerbureni”
- „Cu cei de la Hidroelectrica, cu domnişoara prefect şi cu Consiliul Judeţean am avut discuţii multe, am stat în permanenţă şi ne-am consultat. Am fost în staţie şi ziua şi noaptea. Nu s-a stat.”
Primarul oraşului Curtea de Argeş, Constantin Panţurescu, vorbeşte punctual de situaţia actuală a potabilităţii apei, de investiţiile urgente care au fost alocate, dar şi despre modul în care Hidroelectrica a înţeles să golească Barajul Vidraru.
Domnule primar, care este stadiul investiţiei alocate pentru remedierea problemelor privind potabilitatea apei?
– În urma solicitării făcute la guvern pentru a aproba o derogare să putem folosi o sumă de bani pentru investiţie nouă, am dat drumul la proceduri. Am primit derogarea prin OUG acum o săptămână şi un pic. Am înştiinţat Consiliul Local şi am demarat toate procedurile în regim de urgenţă, prin proceduri simplificate să ne apucăm de lucru la staţia de Tratare. Probabil că luni, marţi (n.r azi, 24 martie), intrăm în pâine şi o să lucrăm undeva la 24 din 24 de ore, pe schimburi.
Ce lucrări vor fi făcute?
– Este vorba de schimbarea tuturor filtrelor în vreo două-trei săptămâni, iar vreo două luni ar mai dura schimbarea întregii părţi de instalaţii de sub filtre. Populaţia trebuie să ştie că în această perioadă nu vom întrerupe furnizarea cu apă. Cel mult, poate pe timp de noapte vor fi mici opriri. Suma pe care am cerut-o este de 9 milioane de lei, evaluarea făcută de către specialişti. Şi să fi avut aceşti bani, tot nu aveam cum să ne apucăm mai repede, pentru că aveam nevoie de circa 320 de tone de nisip cuarţos şi de vreo 20.000 de crepine (nr. elemente de filtrare a apei), pentru a le schimba. Nisipul cuarţos se face la o singură carieră din România. Sunt două sorturi de nisip care nu sunt uzuale, iar această carieră îşi începea activitatea în luna martie. Deci nu aveam oricum de unde să-l achiziţionăm înainte. Cariera care produce un asemenea nisip este undeva în Ardeal.
Hidrolectrica dă o mână de ajutor în acest sens? Are vreo legătură cu investiţia?
– Hidroelectrica nu are legătură cu această investiţie. Legătura cu ei este că ei ne-au băgat în situaţia asta. Noi le-am dat un aviz pentru această retehnologizare, cu două condiţii: una era legată de turbiditate, să fie de 20 de unităţi la intrare şi una legată de volumul necesar de apă pentru furnizare, să fie la circa 1000 de mc la oră. Ei şi-au asumat aceste condiţii. Problema este că după ce noi le-am dat acel aviz, nu am avut niciun fel de corespondenţă din partea lor. Singura corespondenţă de la ei a fost în luna decembrie, după ce începuseră deja golirea controlată a Barajului Vidraru şi văzuseră problemele. Ne-au spus că se începe golirea Barajului şi s-ar putea să avem probleme. Şi că ar trebui să ne găsim şi altă sursă de apă. Or, tu deja te-ai apucat să lucrezi şi acum îmi spui că s-ar putea să avem probleme? Începuseră deja problemele! Hidroelectrica făcea deversări încă din noiembrie. Să găseşti o altă sursă de apă în două zile, era o singură variantă: Kaufland, Lidl etc.
Şi, totuşi, domnule primar, niciun specialist al Hidroelectrica să nu fi văzut riscurile acestei goliri a Barajului Vidraru?
– A fost o problemă cu care nu s-a mai întâlnit nimeni. Nu s-a mai întâmplat să golească lacul aproape în totalitate. În momentul în care au mărit debitul la vana de fund (baza barajului) când nivelul lacului a scăzut destul de mult – şi a mai apărut şi o inversie termică – pentru că nu golirea lacului a antrenat efectiv mâlul – apoi viitura care a amplificat situaţia, s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Eu am spus în nenumărate rânduri, o spun şi acum. Odată cu retehnologizarea aceasta de la Vidraru, poate era indicat, din punctul de vedere al unei siguranţe naţionale, să fi fost decolmatate primele două lacuri care sunt în aval de baraj, cel de la Oeşti şi cel de la Cerbureni. Şi se putea începe această golire controlată cu ceva timp înainte, pe debit mic. Nu ne mai confruntam cu aceste probleme.
Cât la sută consideraţi că s-a mai rezolvat din problema apei din noiembrie încoace?
– Din noiembrie de când a început nebunia, am făcut toate eforturile, şi umane şi financiare, pentru a nu rămâne fără apă în reţea şi pentru a o aduce la parametri normali. Până acum vreo două săptămâni, turbiditatea a oscilat de la o zi la alta. Pregăteai un reţetar pentru turbiditatea dintr-o zi să spunem, care e de 80, iar a doua zi aveai o intrare de 400. Am avut turbiditate cu o concentraţie aproape de nămol, de 430. Şi practic a trebuit să tratăm apa din nămol. A apărut o turbiditate crescută nu doar în reţea, ci chiar şi la utilizatori, dar nu la toţi. Dar nicidecum nu am avut nămol la robinet, aşa cum s-a spus. Au fost zone unde nu s-a văzut turbiditatea mai deloc. Am schimbat reţetarul, am trecut de la soluţii solide la cele lichide. Parametri se apropie acum de normalitate, acum nu mai sunt acele oscilaţii mari. În reţea, la ultimele analize aveam turibiditate sub pragul de 4, dar la o altă probă, unde probabil nu a fost consum, a fost mult mai mare. Vreau să vă spun că eu, cu cei de la Hidroelectrica, cu domnişoara prefect şi cu Consiliul Judeţean am avut discuţii multe, am stat în permanenţă şi ne-am consultat. Am fost în staţie şi ziua şi noaptea. Nu s-a stat.
Ce mesaj aveţi pentru oamenii din Curtea de Argeş?
– Să aibă încredere că nu am stat şi nu stau degeaba. Şi eu am nevoie de apă şi am făcut tot ce mi-a putut sta în putere să o ţin cât de cât sub control. De când sunt la primărie, am făcut investiţii majore în alimentarea cu apă, în staţie, doar că nu le-am putut preconiza pe toate, nu ştiam că ajungem în situaţia asta.
Despre ce lucrări este vorba?
– Din anul 2018 până acum, lucrările toate făcute în sistemul de apă şi canalizare a municipiului Curtea de Argeş însumează circa 49 de milioane de lei. Din 12 lucrări, opt sunt făcute strict în Staţia de Pompare, celelalte în reţea. Iniţial, am făcut o priză de apă pentru alimentare gravitaţională, adică astăzi nu mai am costuri pentru pompări. Această investiţie a dus la o economie de 10-15 mii de euro pe lună. Acum doi ani am înlocuit inclusiv pompele. O singură pompă ajunge şi la 3 miliarde vechi.
În lipsa acestor investiţii, situaţia ar fi putut fi mult mai gravă decât s-a întâmplat să fie?
– Dacă nu făceam aceste investiţii, acum nu aveam apă absolut deloc. Fără pompele respective nu puteam duce apa din staţie în reţea. Am făcut un fel de by-pass la instalaţii fără de care nimeni nu risca acum să facem lucrările pe care le-am antamat. La fel, fără acele investiţii, la orice fluctuaţie de energie, staţia se putea opri şi tot oraşul rămânea fără apă. Am văzut tot felul de comentarii că Staţia de Tratare de la Cerbureni e abandonată, că milioane de euro au fost aruncaţi. Este total greşit. Vă dau câteva exemple de lucrări, care dacă nu erau făcute, eram acum fără apă în tot oraşul. Priza de apă suplimentară pentru alimentarea gravitaţională cu apă a Staţiei de Tratare a apei de la Cerbureni, în zona canalului de aducţiune al centralei de la Oeşti, înlocuirea ansamblului de pompe de la Cerbureni, achiziţie de generator electric, realizarea de branşament electric în interior, plus execuţie de branşamente. Sunt poate cele mai importante.
Care este de fapt situaţia cu excedentul de circa 30 de milioane lei cum s-a spus? Sunt bani pe care i-aţi fi putut folosi acum pentru remedierea situaţiei?
– Criticile sunt aduse de cei care nu ştiu ce înseamnă un excedent. 27 de milioane lei reprezintă facturi în plată, apoi sunt în derulare contracte care au fost deja semnate şi urmează să fie implementate.
Ce riscuri mai sunt, domnule primar, de aici încolo, privind furnizarea şi potabilitatea apei?
– Eu nu ştiu ce o să apară când Hidroelectrica va începe reumplerea Lacului Vidraru. Nimeni nu ştie ce fenomene vor apărea când or să dea drumul la acumulări laterale. Dacă se întâmplă vreo viitură pe nu ştiu cîte sute de metri, o ploaie torenţială, cum a fost în noiembrie anul trecut, nu ştiu ce probleme vor mai putea apărea. Trebuie studiată această situaţie.
Graţiela Bâzoi
Comments are closed.