Ministrul Muncii, Marius Budăi, a răspuns sesizării Alinei Gorghiu, preşedinte interimar al Senatului, în legătură cu valorile exorbitante înregistrate la capitolul cheltuieli de judecată ale Casei de Pensii Argeş, bani pierduţi de stat în procesele deschise de pensionari.
Marius Budăi i-a transmis Alinei Gorghiu o statistică a tuturor litigiilor deschise de pensionari versus Casele de Pensii, defalcate pe ani, numărul de procese şi valorile cheltuielilor de judecată, din anul 2019 până în prezent. Această corepondenţă vine după ce Alina Gorghiu a sesizat Ministerul Muncii la finalul lunii septembrie că trebuie să ia măsuri ferme în legătură cu miile de procese care sunt pierdute în instanţă de către Casa de Pensii Argeş. 
„Ceea ce se întâmplă la Casa de Pensii Argeş trebuie să înceteze, din respect pentru pensionari şi pentru bugetul de stat. Nu se poate plăti la nesfârşit o slabă interpretare a legii care duce la mii de procese cu pensionarii din Argeş. De fiecare dată când cineva câştigă în instanţă, se plătesc cheltuieli de judecată. Şi câştigurile sunt într-o proporţie covârşitoare, sumele fiind în multe cazuri mai mari decât ceea ce au de primit oamenii.„- atrăgea atenţia Alina Gorghiu în septembrie. Gorghiu a cerut Ministerului Muncii situaţia actuală a litigiilor, valoarea drepturilor recuperate de pensionari, întrebând şi care sunt măsurile întreprinse de Minister, pentru ca astfel de practici (pensionari pe drumuri, găuri prăpăstioase în bugetul Caselor) să înceteze.
Conform răspunsului, ministrul Muncii confirmă într-un tabel că judeţul Argeş ocupă primul loc, după Bucureşti, cu cele mai multe litigii în instanţă, pentru recalcularea pensiilor şi cu cele mai mari valori ale cheltuielilor de judecată: totalul dosarelor din Argeş în perioada 2019-2022 este de 9784 (litigii deschise pentru recalcularea pensiilor în baza legislaţiei veniturilor brute, acord global, sporuri), totalul cheltuielilor de judecată imputate Casei de Pensii Argeş ridicându-se la…6.936.915 lei, adică aprox 70 miliarde lei vechi!
Cu excepţia Bucureştiului (13.329 dosare, 9.330.861 lei- cheltuieli de judecată perioada 2019-2022), nicio altă Casă de Pensii din România nu a pierdut atât de multe procese precum Casa de Pensii Argeş, pentru recalcularea veniturilor, de aici rezultând şi valoarea exorbitantă de cheltuieli de judecată, care trebuie achitate de instituţie. Din statistica Ministerului Muncii rezultă că doar în Vâlcea mai există un număr ridicat de dosare (circa jumătate faţă de Argeş), respectiv 4889 litigii, în care Casei de Pensii Vâlcea i s-a imputat în ultimii trei ani 2.662.378 lei cheltuieli de judecată.
În răspunsul trimis Alinei Gorghiu, ministrul Marius Budăi nu lămureşte, în concret, cum au ajuns casele de pensii să fie responsabile de achitarea a zeci de miliarde lei vechi (lipsesc explicaţiile privind situaţia din Argeş), dar enumeră toate legile care reglementează sistemul public de pensii, cu o metodologie care, recunoaşte domnia sa, s-a dovedit a fi lipsită de echitate. Budăi invocă şi faptul că instanţele au aplicat neunitar decizii de recalculare.
Referitor la acest aspect, chiar Curtea de Apel Piteşti a emis în urmă cu circa trei luni o situaţie a acestor litigii din Argeş, la care a anexat şi temeiul legal care a fost pus în practică: nu mai puţin de patru hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi încă una a Curţii Constituţionale, instanţe sesizate chiar de Curtea din Piteşti, în scopul unificării practicii de recalculare pensii la nivel naţional. Curtea de Apel Piteşti menţionează decizii care vizează reanalizarea pensiilor din veniturile obţinute în perioada 1977-2001, sute de procese făcând referire la această perioadă. Este cel puţin curios însă faptul că, date fiind aceste hotărâri ale instanţelor superioare, în instanţele din Iaşi de exemplu (al doilea judeţ ca număr de locuitori, după Bucureşti), nu au existat în perioada 2019-2022 decât…4 dosare de recalculare a pensiilor, cu doar 3300 lei cheltuieli de judecată, după cum reiese din acelaşi răspuns al Ministerului Muncii (!)
Marius Budăi mai menţionează că nu poate oferi date despre valoarea pensiilor câştigate în instanţă, în perioada 2019-2022, invocând imposibilitatea informatică de a extrage aceste informaţii de la Casele de Pensii şi procesul de evaluare în care se află acestea, pentru fiecărui dosar încheiat prin decizie definitivă.
Potrivit ministrului Budăi, la acest moment se lucrează la „crearea unui nou cadru legislativ care să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii, eliminarea inechităţilor, mecanisme de indexare/majorare a pensiilor şi adecvarea pensiilor mici.” O veste de primă importanţă vine însă din răspunsul ministrului: „finalizarea noului cadru legislativ este prevăzută pentru 31 martie 2023, urmând modernizarea sistemului de pensii prin dezvoltarea unei aplicaţii şi a serviciilor digitale.” Şi poate cel mai interesant anunţ este acesta: „pentru realizarea bazei de date, pensionarii pot prezenta la casele de pensii din teritoriu adeverinţele de muncă prin care se certifică venitul lunar realizat brut sau net pentru perioadele anterioare zilei de 1 aprilie 2001.”- anunţ despre care nu ştim însă cum ajunge la urechile pensionarilor, în lipsa unei promovări instituţionale!
Chiar astăzi, Curtea de Apel Piteşti a dat câştig de cauză unei argeşence, în baza unei adeverinţe, care îi certifică perioada de muncă prestată până în anul 2001: „Admite apelul reclamantei. Schimbă în parte sentinţa în sensul că admite acţiunea în totalitate şi obligă pârâta (Casa de Pensii Argeş) şi la valorificarea adeverinţei nr. 1536/C/14.11.2016 emisă de Grădiniţa cu Program Prelungit Floare de Colţ Piteşti, pentru drepturile până la 01.04.2001, în aceeaşi modalitate. Menţine în rest sentinţă. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi 19.12.2022.” Doar într-o singură zi, pe 15 decembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat într-un număr de 36 de litigii, privind recalcularea pensiilor. Se ridică astfel întrebarea: la reforma anunţată în domeniul pensiilor, vor fi luate în calcul sau nu deciziile instanţelor superioare pe această temă, pentru a opri valul de bătrâni ajunşi în sălile paşilor pierduţi pentru drepturile lor, dar şi tăvălugul miilor de procese scumpe pierdute de statul român !?!
Graţiela Bâzoi
foto* Marius Budăi, sursa Facebook- Marius Constantin Budăi
