România are obligaţia de a lua toate măsurile pentru eliminarea discriminării faţă de femei”- este doar una dintre afirmaţiile făcute de magistraţii piteşteni în dosarul în care cunoscutul manelist Dani Mocanu a fost judecat pentru discriminare şi ură împotriva femeilor. Manelistul a fost condamnat, prin sentinţă definitivă, la plata unei amenzi penale, fiind absolvit de cele şase luni de închisoare, o condamnare anterioară dintr-un dosar de conducere fără permis. Judecătorii au considerat că pentru a face şase luni de închisoare în puşcărie, procurorii ar fi trebuit să se sesizeze în timpul săvărşirii infracţiunii, lucru care nu a avut loc, cel de-al doilea dosar al lui Dani mocanu fiind deschis o lună mai târziu, după încheierea perioadei de supraveghere.

Cronologia faptelor lui Dani Mocanu

  • 28 iunie 2017- Curtea de Apel Piteşti îl condamnă pe Daniel Mocanu la 6 luni închisoare cu suspendare, amânarea pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, într-un dosar de conducere fără permis
  • 27 iunie 2019, încheierea supravegherii
  • 24 iulie 2019, procurorii se sesizează în dosarul de discriminare şi ură împotriva femeilor, din cauza videoclipului Curwa.
  • 21 aprilie 2021: Judecătoria Piteşti îl condamnă la 6 luni închisoare cu executare şi amenda în cuantum de 15.000 lei.
  • 21 aprilie 2022: Curtea de Apel îi aplică doar amenda penală, pe considerentul că infracţiunea nu a fost depistată la momentul săvârşirii ei din timpul supravegherii, ci ulterior.

DOSARUL DE DISCRIMINARE ÎMPOTRIVA FEMEILOR: constatările judecătorilor

“În data de 24.07.2019, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea unei infracţiuni de incitare la ură sau discriminare, constând în aceea că o persoană cunoscută în mediul public drept manelistul Dani Mocanu a compus şi ulterior a postat pe youtube la data de 27 aprilie 2019 un videoclip cu denumirea Dani Mocanu Curwa HIT 2019, videoclipul în cauză incitând publicul videoclipului la ură şi discriminare împotriva femeilor. În data de 24.04.2019, la ora 11.01, videoclipul apărea ca având un număr de 16.856.562 vizualizări, 137.000 de partajări şi 18.000 de salvări. De asemenea, au fost efectuate 7629 comentarii. Videoclipul are 4 minute şi 24 secunde, iar versurile sunt următoarele: “O curvă dacă-ţi iei, s-o ţii la locul ei. Să n-o laşi să gândească, să-i pui stop la idei. Să nu îi dai valoare decât ca la un câine, n-o duce la restaurant, ţine-o în cas’ pe pâine. Ca o maşină de pe net, aşa te-am cumpărat, erai lovită peste tot şi eu te-am reparat, am schimbat tot la tine să te pot scoate pe stradă, ţi-am pus jante şi te-am tunat ca să te fac de pradă. După ce ţi-am dat kilometrajul înapoi, îmi spui că e mai bine acuma să renunţi la noi, îmi spui că străinii se poartă cu tine mai frumos şi vrei să laşi în urma ta trecutul tău jegos. Ce repede te-ai şmecherit când ai văzut valută, ai început uşor să-mi spui că te simţi folosită, ai început să ridici tonul, să-mi faci numai ceartă, mă mir de tot c-ai fost o terminată. Adresa ta din buletin e de la fundul hărţii, te-am luat şi te-am pus la masă cu toţi mafioţii, te-am prezentat nevasta mea şi toţi ţi-au dat valoare, acum vrei să renunţi la tot că simţi că eşti prea mare. De mâine, înapoi la ţară cu vacile.”

Femeia în lesă şi în genunchi şi lovită EGAL instigare la violenţă

Videoclipul începe cu  inculpatul care se plânge că şi-a rupt autoturismul pe drumurile de ţară, când şi-a luat femeia şi a adus-o la oraş, unde s-a “haladit curva”. Apoi, femeia este tratată ca un obiect pe întreaga derulare a videoclipului, inculpatul Dani Mocanu caracterizând femeia drept o fiinţă inferioară bărbatului, care nu are voie să gândească, comparând-o cu un câine care trebuie ţinut în lesă şi care trebuie dresat în a-şi asculta stăpânul sau cu un autoturism lovit al cărui kilometraj trebuie dat înapoi. Ca să fie şi mai clar mesajul pe care inculpatul doreşte să-l transmită, în cea mai mare parte a videoclipului apare o femeie ţinută sau târâtă în lesă de inculpat, stând în genunchi. Continuând în aceeaşi manieră denigratoare şi ofensatoare, de vulnerabilitate, de supunere a femeii, inculpatul i se adresează femeii din videoclip: “Fă, stai jos şi ascultă! Dă-te în morţii tăi!”, iar la minutul 3,35-3,37 apare o femeie care este lovită cu piciorul în partea posterioară a corpului şi inculpatul care o bruschează pe aceeaşi femeie pe care o ţinea în lesă. În final, apare inculpatul care o trage pe aceeaşi femeie din autoturism şi o aruncă pe jos, aducând-o înapoi de unde a luat-o, pentru că nu a fost obedientă, punând astfel femeia în aceeaşi situaţie degradantă şi umilitoare în care apare pe parcursul melodiei şi instigând totodată la violenţă împotriva acesteia.

Comentariul manelistului: “Cumpără o drujbă şi taie-i coarnele la nebună”

Conştientizarea şi asumarea de către inculpat a mesajului pe care l-a transmis a reieşit şi din răspunsul pe care chiar acesta l-a oferit la unul din comentariile postate de admiratorii săi, precizând cu referire la femeie: “Eu nu spun că nu trebuie să iubeşti femeia!!! Ba din contră. Dar în condiţiile în care femeia îşi ia coarne, te rog, ascultă sfatul meu. Scoate câteva milioane din buzunar, cumpără o drujbă şi taie-i coarnele la nebună”.

Avocaţii lui Dani Mocanu: Femeia curvă putea fi şi un… bărbat

În ceea ce priveşte apărarea inculpatului, potrivit căreia prin cuvândul “curvă” nu se poate reţine că se face referire la femeie, putând fi şi un bărbat, instanţa de fond a reţinut că definiţia pe care dicţionarul explicativ al limbii române îi oferă cuvântului “curvă” este de “femeie care duce o viaţă desfrânată”. Această definiţie, conjugată cu imaginile videclipului în care apare o femeie ce este pusă într-o situaţie umilitoare şi degradantă, a condus clar la concluzia că inculpatul s-a referit la femeie şi nu la un bărbat. Nici faptul că nu se poate pune semnul egalităţii între “curvă” şi “femeie” nu a putut fi primit, cum inculpatul susţine prin apărători, în condiţiile în care din mesajele trimise de cei care au vizualizat melodia, reiese că aceştia au înţeles clar că este vorba de femeie în general: “Da, asta e calea de a trata femeile, Morţii voştri de zdrenţe şi faceţi ce ştiţi mai bine, sugeţi-o”, “Greşit, un câine valorează mai mult decât o femeie”, “Aşa sunt femeile în ziua de azi”, “Corect, toate sunt zdrenţe”. Inculpatul nu cenzurează în vreun fel comentariile adresate femeilor în general, acceptând astfel că mesajul melodiei se adresează persoanelor de sex feminin în general.

Videoclipul depăşeşte limitele libertăţii de exprimare

În ceea ce priveşte libertatea de exprimare sub protecţia căreia susţine inculpatul că se află, instanţa a reţinut că prin conţinutul său, videoclipul depăşeşte limitele libertăţii de exprimare. Infracţiunile motivate de ură reprezintă o preocupare serioasă în lume, iar obiectivul abordării şi combaterii adecvate a infracţiunilor cu motivaţie discriminatorie este asumat la nivel internaţional şi la nivel naţional în multe ţări care au adoptat acţiuni strategice specifice. România a primit în repetate rânduri critici atât cu privire la insuficienţa acţiunilor pentru combaterea fenomenului de discriminare, astfel că în 2014 a incriminat în codul penal această infracţiune.

Ingerinţa în libertatea de exprimare apare ca fiind necesară în situaţia de faţă, tocmai pentru prevenirea şi sancţionarea formelor care răspândesc, incită sau promovează ură împotriva femeii, într-o societate în care actele de violenţă împotriva femeilor se manifestă într-un context larg. Astfel de acţiuni publice nu contribuie la progresul unei societăţi, ci incită la ură, discriminare şi violenţă, iar României, ca ţară membră a Consiliului Europei şi semnatara a Convenţiei (CEDAW asupra eliminării tuturor formelor de discrimnare faţă de femei, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1979), îi revine obligaţia pozitivă de a-şi proteja cetăţenii împotriva comiterii de infracţiuni, inclusiv a infracţiunii de incitare la ură sau discriminare. România are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile corespunzătoare pentru eliminarea discriminării faţă de femei, de către o persoană, o organizaţie sau o întreprindere, oricare ar fi aceasta.

Femeia în realitatea socială românească

Instanţa de fond a reţinut că, prin raportare la realitatea socială românească, unde actele de violenţă împotriva femeilor sunt frecvente (nefiind puţine cazuri în care femeile cad victime violenţei domestice, fiind ameninţate, bătute, violate sau chiar omorâte de partenerii de viaţă- acestea fiind aspecte de notorietate), unde există încă mentalitatea că femeia este inferioară bărbatului şi nu valorează nimic, trebuind să se supună acestuia, este necesară o ingerinţă a statului în libertatea de exprimare, în condiţiile în care inculpatul nu face altceva prin videoclipul său decât să prezinte femeia ca fiind lipsită de valoare, fără niciun drept, ca pe un animal, un bun de care te poţi descotorosi sau o persoană ce trebuie să se plieze pe comenzile stăpânului.

Dani Mocanu are doar 9 clase

Imaginile groteşti din videoclip sunt completate de două tăbliţe de înmatriculare cu menţiunile Dani Mocanu şi Proxenet. În contextul realităţii româneşti din ziua de azi, în care actele de violenţă împotriva femeilor se manifestă într-un context larg, în care mii de femei ajung prada traficului de persoane, promovarea într-un astfel de videoclip cu 16.000.000 de vizualizări, faptele numitului Dani Mocanu depăşesc limitele libertăţii de exprimare.

Discursul de ură în mediul online este deosebit de grav din perspectiva efectului multiplicator pe care îl are internetul asupra diseminării mesajului. Cu privire la persoana inculpatului, instanţa de fond a reţinut că este o persoană cu un grad de şcolarizare redus- 9 clase- care, atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată a avut o atitudine de neasumare a faptei, iar în faza de urmărire penală- o atitudine de sfidare a procurorului.

Inculpatul a susţinut că piesa este un pamflet şi nu aceasta a fost intenţia sa, de discriminare. Natura şi efectul unui act artistic trebuie însă evaluate şi faţă de impactul, efectul acestuia asupra unui observator. Nu orice act ar putea fi considerat artistic doar pentru că a fost produs de o persoană care se consideră artist, care activează într-un domeniu şi prinde la un anumit public. În realitate, videoclipul în discuţie nu poate fi apreciat ca un act artistic, deoarece are un conţinut vulgar şi grotesc, singurul mesaj transmis fiind înjosirea şi insultarea femeii şi incitarea la un astfel de comportament. Reprezentaţiile care degradează demnitatea unei categorii de persoane nu pot fi incluse sub protecţia exprimării artistice şi a libertăţii de exprimare, în special atunci când nu transmit niciun mesaj semnificativ, de interes general. Într-un conflict între demnitatea umană şi incitarea la discriminare şi libertatea artistică, drepturile personalităţii trebuie întotdeauna să prevaleze.

România, primul exportator de carne vie către Europa de Vest

Aplicarea unei pedepse cu amendă, în cuantum de 15.000 lei corespunde cerinţei de proporţionalitate prevăzute de art 10, alin 2 CEDO, faţă de toate aspectele evidenţiate, dar şi în raport cu realitatea concretă a societăţii româneşti, primul exportator de carne vie către Europa de Vest, cu atât mai mult cu cât, fiind cunoscut în domeniul în care evoluează, inculpatul poate reprezenta un model de urmat pentru un segment de persoane, tiparul de comportament expus în videoclip fiind preluat de publicul ţintă ca un etalon de normalitate, în relaţia cu femeia în general, în special faţă de cele care provin din mediile defavorizate. Inculpatul manifestă prin întreaga atitudine chiar o sfidare a legii prin expunerea ostentativă a plăcuţei de înmatriculare a autovehiculului de lux, pe care îl conduce cu menţiunea “Proxenet”, comportament subliniat apoi în videoclipul “Nu denigrez femeile”, creat urmare a declanşării prezentului dosar penal.” – motivare sentinţă definitiva dosar Daniel Mocanu (886/280/2020, incitare la ură şi discriminare), Curtea de Apel Piteşti, 21 aprilie 2022.

 

 

 

 

 

Write A Comment