Lucian Ionescu, viitor subprefect al Argeşului: „Îmi doresc să se termine pandemia! Pentru că vreau să mă ocup mai mult de administraţie!”

Share pe Facebook Share pe Whatsapp Share pe Messenger Share pe email

Actualul şef de Cancelarie a Prefecturii Argeş, Lucian Ionescu, a fost ales de PNL, alături de Emanuel Soare, să reprezinte această instituţie, în calitate de subprefect. Conform noului algoritm politic, noul prefect al Argeşului va fi Emilia Mateescu, din partea USR. Despre implicarea lui Lucian Ionescu în activităţile Prefecturii, şi de ce a ales să candideze, aflaţi din interviul de mai jos:

  • PNL v-a ales pentru funcţia de subprefect. Cât de mult v-aţi dorit acest lucru?

A fost o etapă intermediară, cea de nominalizare pentru funcţia de subprefect, din partea PNL. Numirea o va face guvernul. Pandemia şi acest an au fost atât de intense, încât şi-au pus amprenta asupra mea şi, undeva, în subconştientul meu, mi-am dorit să nu renunţ la Prefectură, să plec dintr-un proiect neterminat. De aceea am candidat pentru funcţia de subprefect. Le mulţumesc foarte mult colegilor pentru sprijinul acordat, pentru voturile pe care mi le-au oferit. Consider că PNL a dat dovadă de maturitate politică, alegându-mă pe mine şi pe domnul prefect Emanuel Soare, ca subprefecţi. Altfel, s-ar fi creat o prăpastie în activitatea administrativă. O schimbare totală ar fi fost un mare hop pentru noua conducere.

  • Cum veţi colabora, de această dată, cu un prefect al USR?

Din punctul meu de vedere, este obligatorie colaborarea noastră, a subprefecţilor, cu prefectul USR. Suntem într-un parteneriat politic şi nu cred că vor fi probleme. Ne dorim să funcţionăm foarte bine. Reprezentăm interesele cetăţenilor, iar activitatea noastră va fi pusă exclusiv în slujba acestora, ca şi până acum.

  • Dând timpul înapoi, consideraţi că aţi fi putut face ca lucrurile să funcţioneze şi mai bine la Prefectură, în perioada de criză?

Am intrat în prefectură, cu câteva zile înainte de a începe starea de urgenţă. Când totul o luase razna. Toată lumea era panicată, aveam şi ştiri false, iar oamenii spuneau că văd izolete peste tot. A fost multă panică, pentru toată lumea, şi trebuia să existe o instituţie care să creeze un echilibru. Cred că noi, Prefectura Argeş, sub o formă sau alta, în măsura posibilităţilor, am reuşit să impunem acest echilibru. Vocea unică, cea a prefectului, ca şi preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, a avut şi are rostul ei. Uitându-mă în spate, pentru că mai este un pic şi se face un an, consider că Prefectura Argeş a reuşit să comunice destul de bine tot ce a ţinut de pandemie. Este adevărat, în limita posibilităţilor, iar presa ştie foarte bine acest lucru.

  • Cum v-aţi mobilizat?

Au început să fie folosite canalele electronice. Prefectura a lucrat direct cu cetăţenii, cu presa, cu strângerea datelor. Am centralizat informaţiile, diferite prin provenineţa lor: de la DSP, de la ISU etc. S-a creat astfel un sistem. Am creat comunicarea directă pe WhatsApp cu instituţiile responsabile şi am pus foarte mult accent pe solicitarea de date. Faptul că prefectul a fost vocea unică ne-a înlesnit posibilitatea de a afla informaţiile necesare, referitoare la criza COVID. Pot spune acum că vocea unică a fost un atuu în acel moment. Datorită pandemiei, s-a comunicat foarte mult şi pe pagina de Facebook a Prefecturii, colegul meu Andri Irimia a făcut o treabă foarte bună pe comunicare. Oamenii ştiu acum să intre pe această pagină, de unde îşi extrag informaţiile oficiale de care au nevoie. Dacă am un of, este că instituţiile au intrat în această criză nepregătite din punct de vedere al digitalizării, al neconcordanţei între instituţii. Fiind şi IT-ist, mi-ar fi plăcut să văd platforme integrate. Dar acestea au apărut în timpul crizei. Aşa s-au făcut paşi importanţi în majoritatea instituţiilor. Au fost practic obligate să se adapteze. Ca şi noi. S-au mişcat. Nu suficient, dar s-au mişcat. A fost un punct nevralgic, acum depăşit. Cel mai important lucru este că s-au luat preventiv toate măsurile, tocmai pentru a nu duce în extreme această pandemie. Să recunoaştem că în România, pandemia a fost şi este controlată. Nu am avut acelaşi număr de stări naţionale de urgenţă. Am avut una singură, spre deosebire de alte ţări, care au avut cel puţin două. Sunt nişte puncte de vedere personale.

  • Cum vedeţi atitudinea unor oameni populari, de a-şi expune părerea că nu poartă mască? Că nu vor vaccin…

Fiecare este liber să se vaccineze. Nici eu nu sunt de acord cu vaccinarea obligatorie. Mă voi vaccina şi eu. Cu privire la mască, eu sunt sigur că este foarte eficientă. Chiar şi cazurile cu virusul gripal, cel clasic, au scăzut pentru că am purtat măşti, ne-au protejat de răceli. Dar de aici până a spune că nu porţi, mi se pare o încălcare a legii. Mai ales dacă eşti un model social, nu este în regulă să inciţi la nepurtarea măştii. Este ca şi cum nu este nicio problemă dacă treci pe roşu. Aţi observat că acum reticenţa faţă de mască este mult mai mică? Lumea s-a obişnut. Şi să vă mai spun ceva. Eu merg pe munte. Când mă pregăteam pentru un maraton, puneam o cagulă pe faţă, pentru a mă proteja împotriva aerului rece. Şi m-am protejat. Este adevărat că lumea este liberă să emită păreri, dar trebuie să ţinem cont că toate aceste decizii de protecţie au fost luate pentru menţinerea sub control a pandemiei, astfel încât să nu satureze sistemul de sănătate. Au fost luate pentru a nu ajunge să avem mai multe cazuri decât putem trata.

  • V-aţi implicat serios în crearea de platforme foarte utile, pentru accesul la informaţie al cetăţenilor. Cum aţi decis?

Cea mai grea perioadă a fost la început. Între timp, s-au creat mai multe mecanisme, cu domnul prefect Emanuel Soare în centru. Apoi, lucrurile nu au mai fost la fel de copleşitoare, fizic şi psihic, pentru că au funcţionat, după nişte algoritmi foarte clari. Dacă oamenii nu aveau acces la informaţie, aveau impresia că li se ascund lucruri şi ajungeau la conspiraţii. Astfel au luat naştere mecanismele de informare, cum ar fi şi platforma spitalelor din Argeş, idee care a venit din partea societăţii civile. Ce-i drept, la început am dat informaţii puţine, pentru a nu crea panică. Cei bolnavi riscau să fie stigmatizaţi. Ulterior, a luat naştere platforma COVID. Iniţial, ne propusesem să fie mult mai simplistă. Ne-a arătat domnul prefect Soare anumite modele de la Iaşi şi Timişoara şi m-am apucat, în timpul concediului medical, să construiesc platforma. Fără lipsă de modestie, pot spune că judeţul Argeş a fost printre primele care s-au descurcat foarte bine. Dovadă sunt statisticile, suntem consideraţi un model de bună practică. Inclusiv măsurile propuse de domnul prefect în CJSU au fost preluate şi de alte judeţe.

  • Despre sporul COVID ce puteţi spune? A fost dat pe merit sau nu?

Prefectura Argeş, deşi pare o instituţie de anvergură, nu are decât 43 de angajaţi. În aceeaşi clădire funcţionează o altă instituţie care are angajaţi cumva cu aceleaşi competenţe cu ale Prefecturii, dar ale căror salarii sunt mult, mult mai mari.  Acesta ar fi unul dintre motivele pentru care sporul Covid de 30% nu a picat foarte rău. În al doilea rând, aceşti bani nu înseamnă doar sporul de periculozitate, de risc de îmbolnăvire, ci şi o recompensă pentru uzura psihică, pentru un volum de muncă mai mare. Şi credeţi-mă că aceste situaţii s-au întâmplat, sunt reale. Prefectura Argeş s-a aflat şi se află în prima linie, în pandemia cu acest virus. În al treilea rând, noi am plecat de la prefectură în luna august anul trecut, când a candidat domnul prefect Soare. Cancelaria şi-a întrerupt atunci activitatea. Am revenit în octombrie. Am luat primul salariu în noiembrie. Tot atunci am luat primul spor de Covid. Deci, cumva, am găsit acest spor la prefectură. Eu consider că oamenii din Prefectură au meritat acest spor, indiferent de ce s-a mai spus sau spune. Dacă mă întrebaţi pe mine, nu sunt adeptul sporurilor, dar îmi doresc să se echilibreze salariile. Să existe o echitate în sistemul salarial public. Oricum, Guvernul a scos deja acest spor de la Prefecturi, în urma discuţiilor care au apărut în spaţiul public.

  • Ce vă propuneţi, în primul rând, ca viitor subprefect?

Îmi doresc să se termine pandemia. Pentru că vreau să mă ocup mai mult de administraţie. S-au redus multe activităţi, fiind concentraţi pe pandemie. Suntem reprezentanţi ai guvernului în teritoriu şi tutori administrativi, astfel că doresc să aplicăm programele guvernamentale în judeţul Argeş, care nu sunt legate doar de criza COVID. Este o realitate că aceste programe sunt acum eclipsate, iar oamenii ajung să vadă în instituţia Prefectului doar rolul de gestionare a pandemiei. Vreau, ca subprefect, să avem o deschidere mai mare către cetăţeni şi să putem relua audienţele fizic. Oamenii au foarte multe probleme, iar petiţiile au fost preluate electronic. Trebuie să ne aplecăm mai mult asupra tuturor acestor aspecte. Argeşeanul trebuie ascultat. O să ne ocupăm, pe îndelete, de aceste lucruri. În prezent, suntem focusaţi în continuare pe gestionarea pandemiei. Avem treabă şi sunt sigur că este o chestiune de timp până ce lucrurile vor reintra pe un făgaş cât de cât normal.

(Interviu publicat în Săptămânalul Gherila, autor Graţiela Bâzoi)

 

 

 

 

Write A Comment