- Mai multe iniţiative legislative privind modificări importante aduse legii care prevede funcţionarea jocurilor de noroc se află în prezent pe mesele Parlamentului, în mapa de lucru a Camerei Deputaţilor ca for decizional ori încă la Senat. Parlamentarii USR, PNL, cei neafiliaţi ai Forţei Dreptei, dar şi ai PSD au expus încă de anul trecut şi continuă să prezinte motive pertinente pentru modificarea legislaţiei, care să prevină dependenţa copiilor, tinerilor dar şi a adulţilor de jocurile de noroc.
Şase iniţiative legislative, pentru eradicarea fenomenului numit păcănele
Tragedia tânărului de doar 19 ani şi-a dat foc în faţa unei săli de jocuri, aflată chiar în vecinătatea unui liceu, a făcut ca politicienii să apese pedala pentru analiza cât mai rapidă a iniţiativelor legislative menite să preîntâmpine drama împătimiţilor de păcănele. Cel mai vechi proiect iniţiat de USR care aşteaptă să devină lege vizează după cum bine se cunoaşte interzicerea sălilor de jocuri la o distanţă de 300 de metri de şcoli. Proiectul se află încă la Camera Deputaţilor, urmând să fie dezbătut de comisiile de specialitate. Un alt proiect, iniţiat de USR, cere ca jocurile de noroc să fie autorizate de către primărie. Un alt proiect, care aparţine PSD, solicită scoaterea sălilor de jocuri din localităţile sub 5000 de locuitori, în vreme ce altele spun un NU categoric reclamelor care au luat minţile atât tinerilor, cât şi adulţilor. Liberala Alina Gorghiu, preşedintă interimară a Senatului, este, de asemenea, una din vocile active care susţine reglementarea de urgenţă a legislaţiei jocurilor de noroc. De asemenea, parlamentarii Forţei Dreptei cer, la rândul lor, interzicerea publicităţii la păcănele, motivând că 7 din 10 dependenţi de pariuri revin la vechiul obicei, după ce au renunţat la această dependenţă. La acest moment există nu mai puţin de şase iniţiative legislative, prin care parlamentarii cer modificarea legii funcţionării jocurilor de noroc.
PSD: fără jocuri de noroc în localităţi sub 5000 de locuitori!
“Sălile de jocuri de noroc pot funcționa „la cel mult 50 de metri de limita teritorială a orașului/municipiului ori a comunei, inclusiv a municipiului București”, dețin avizul de amplasament eliberat de consiliul local, conținutul avizului și procedura de obținere se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, spațiul propus nu este situat la mai puțin de 300 de metri de un așezământ de învățământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, un așezământ de cultură, artă, sănătate, cu caracter social, de culte religioase și altele asemenea sau în incinta acestora. Se interzice desfășurarea de jocuri de noroc în spații care din cauza amplasării ar conduce la obstrucționarea traficului sau la limitarea liberului acces către alte locații de interes (intrări în imobile, pasaje pietonale, spații ale mijloacelor de transport în comun). În localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori nu se poate acorda autorizație de exploatere a jocurilor de noroc.”- sunt doar o parte din cerinţele prezentate în proiectul de lege propus de parlamentari ai PSD, cereri care coincid şi cu alte iniţiative asemănătoare ale politicienilor din celălate partide, chestiune care poate îngreuna procesul de avizare din partea comisiilor, spun surse politice.
De asemenea, parlamentarii au votat deja pentru permiterea reclamelor la jocurile de noroc doar între orele 23,00 si 6,00, iar reclamele outdoor să nu depăşească 30 de metri pătraţi. Tot recent, a fost admis un amendament propus de UDMR care stipulează „interzicerea oricărei forme de comunicare comercială audiovizuală pentru activităţile de jocuri de noroc, prezentate sau recomandate de personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive ori de alte persoane care, datorită celebrităţii lor, pot încuraja activităţile de jocuri de noroc şi pariuri sportive”. Toate aceste prevederi urmează să primească avizele finale ale comisiilor de specialitate.
Guvernul: Ce se întâmplă în cazul punctelor de lucru în care, în prezent, operatorii de jocuri de noroc îşi desfăşoară activitatea?
Cea mai vehementă dintre propuneri rămâne iniţiativa prin care parlamentarii vor interzicerea obținerii licenței de jocuri pentru spațiile care se află la 300 de metri (pietonali) de școli și campusurile lor, locuri de joacă pentru copii, instituții de credit sau financiare nebancare, așezăminte de cultură, sănătate, cu caracter social, de culte religioase, pe lângă deja prevăzută imposibilitate de amplasare în incinta sau perimetrul destinat acestor instituții. Un prim pas pentru protecția minorilor și prevenirea accesului acestora la aceste tipuri de jocuri de noroc ar fi, spun inițiatorii, excluderea sălilor din apropierea unităților de învățământ. Deşi inişiativa a primit avizele favorabile, Guvernul nu a susţinut-o motivând în luna martie că: “Semnalăm lipsa unui raport concret asupra impactului în rândul operatorilor de jocuri de noroc ce ar rezulta ca urmare a modificărilor legislative propuse şi a consultărilor cu mediul de afaceri, raportat la faptul că propunerea de modificare vizează o categorie de jocuri de noroc apreciabilă (jocuri tradiţionale). Considerăm că propunerea de modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr 77/2009 nu este completă din punct de vedere al tehnicii legislative (…). respectiv prin necesitatea impunerii în norma legislativă propusă a unei distanţe în concret (nu în proximitatea de 300 m), fiind necesar ca dispoziţiile legale să fie clare, lipsite de caracter echivoc. Arătăm că propunerea legislativă nu conţine norme tranzitorii. Astfel, textul iniţiativei legislative trebuia să prevadă în mod expres ce se întâmplă în cazul punctelor de lucru în care, în prezent, operatorii de jocuri de noroc îşi desfăşoară activitatea la momentul intrării în vigoare a noilor modificări legislative.”- a explicat Guvernul.
Ulterior, USR a completat proiectul, precizând că operatorii jocurilor de noroc vor avea un an la dispoziţie, după publicarea viitoarei legi în Monitorul Oficial, să ia măsurile de intrare în legalitate, pentru respectarea celor 300 de metri distanţă a sălilor faţă de şcoli şi ale instituţii.
Explicaţiile ferme pentru îndepărtarea jocurilor de noroc de lângă şcoli
“Proiectul de Lege a venit ca răspuns la creşterea numărului de persoane cu dependenţă de jocurile de noroc, în special în rândul minorilor care fac parte din categoria persoanelor vulnerabile. Deşi actul normativ în discuţie, OUG 77/2009, defineşte participantul la jocul de noroc drept o persoană fizică majoră cu vârsta de cel puţin 18 ani împliniţi şi interzice accesul minorilor în locaţiile specializate pentru desfăşurarea jocurilor de noroc, precum şi participarea acestora la orice tip de joc de noroc, realitatea societăţii româneşti reflectă faptul că legislaţia în vigoare nu protejează această categorie vulnerabilă prin măsuri eficace. Această faţă a realităţii societăţii româneşti a fost observată şi de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc care în anul 2019 s-a organizat într-o structură distinctă, respectiv Serviciul Promovare Joc Responsabil. În anul 2020, au fost scoase la concurs un număr de posturi din cadrul acestui serviciu, însă ca urmare a pandemiei de COVID-19, Oficiul a decis anularea concursului. De asemenea, menţionăm faptul că la acest moment „nu sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru realizarea de programe şi proiecte astfel încât ONJN să poată asigura realizarea în concret a atribuţiilor referitoare la protecţia minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social şi economic, în vederea evitării dependenţei acestora de jocuri de noroc”, conform informaţiilor oferite prin răspunsul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc. Astfel, un prim pas în protecţia minorilor considerăm că poate fi realizat prin excluderea din câmpul acestora de activitate a operatorilor de jocuri de noroc. Copiii şi tinerii îşi desfăşoară activităţile de zi cu zi în unităţile de învăţământ, însă nu doar în incinta aşezământului, ci şi în proximitatea acestuia. Învederăm faptul că aceleaşi considerente care au condus la reglementarea unei condiţii negative în emiterea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, anume ca spaţiul propus să nu fie situat în incinta unui aşezământ de învăţământ, inclusiv campusurile aferente acestuia, sunt în egală măsură aplicabile şi extinderii spaţiale a acestei condiţii. Proiectul de lege are impact asupra operatorilor de jocuri de noroc, respectiv persoanelor juridice care au obţinut licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc.”- se arată în motivarea iniţiatorilor. Acest proiect a fost adoptat de Senat la data de 13 martie şi se află în dezbatere la Camera Deputaţilor.
Peste 11.000 de agenţii de pariuri sportive şi 73.000 de aparate mecanice
Majoritatea iniţiativelor legislative pe această temă nu sunt lipsite de analize şi statistici privind dependenţa românilor faţă de de păcănele. USR, de pildă, menţionează în cea mai recentă expunere de motive, despre tentativele de sinucidere ale dependenţilor, dar şi despre numărul covârşitor de mare al agenţiilor de jocuri care au împânzit România. Este vorba de motivarea dată în Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Anexei la Ordonanţa Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, care doreşte să reglementeze rolul consiliilor locale în autorizarea activităţii jocurilor de noroc. “Jocurile de noroc sunt o problemă majoră în România, fiind responsabile pentru impactul negativ asupra stării financiare şi de sănătate mintală a populaţiei. Dependenţa de jocurile de noroc este o problemă reală, cu efecte devastatoare asupra vieţii celor afectaţi şi familiilor lor. De asemenea, acestea pot avea un impact negativ asupra zonei în care sunt amplasate, prin degradarea treptată a zonei. În România, există peste 11.000 de agenţii de pariuri sportive şi 73.000 de aparate mecanice, ceea ce înseamnă patru aparate la mia de locuitori. Dependenţa de jocurile de noroc duce la adevărate tragedii, cu 40% dintre dependenţi având o tentativă de sinucidere la un moment dat. Această dependenţă se dezvoltă încă din adolescenţă, cu 30% dintre băieţii de 15 ani din România încercând măcar o dată să joace în 2019. Conform unui raport al Agenţiei Naţionale pentm Administrare Fiscală din 2020, jocurile de noroc reprezintă una dintre cele mai mari surse de venituri din România, contribuind cu peste 1,6 miliarde de lei la bugetul de stat. Cu toate acestea, costurile sociale ale dependenţei de jocuri de noroc depăşesc cu mult veniturile aduse de acestea în plus, conform unui studiu realizat de Eurobarometru în 2018, 65% dintre români consideră că jocurile de noroc sunt o problemă serioasă în ţara noastră. De asemenea. România se află pe locul 6 în Europa în ceea ce priveşte prevalenţa jocurilor de noroc, cu o rată de 2,3% a populaţiei adultă care are probleme legate de jocurile de noroc. Multe locaţii în care se desfăşoară activităţi de jocuri de noroc sunt amplasate în imediata vecinătate a unităţilor de învăţământ preuniversitar, parcuri şi cartiere rezidenţiale, ceea ce facilitează accesul cetăţenilor la jocuri de noroc. O cercetare realizată în Australia a arătat că frecventarea unei locaţii în care se desfăşoară jocuri de noroc este cu atât mai mare cu cât aceasta este amplasată în apropiere de locuinţă. Este important de menţionat că legea interzice accesul minorilor în sălile de jocuri, dar amplasarea acestora în proximitatea şcolilor şi a altor locuri publice încurajează copiii să încerce să joace. Având în vedere această situaţie, considerăm că este necesar ca autorităţile publice locale să aibă pârghii suplimentare pentru a controla acest fenomen care riscă să dezangajeze o parte mare a populaţiei din activităţi productive şi benefice societăţii. O astfel de pârghie poate fi necesitatea obţinerii acordului de funcţionare potrivit OG 99/2000. Prin comparaţie, arătăm că activităţi cu risc incomparabil mai scăzut pentru sănătatea populaţiei precum Comerţul cu ridicata al florilor şi al plantelor (CAEN 5122), Comerţ eu amănuntul al textilelor (CAEN 5241) Reparaţiile de ceasuri şi bijuterii (CAEN 5273) Activităţi fotografice (CAEN 7481), Activităţi de întreţinere corporală (CAEN 9304) necesită autorizarea din partea primăriei. Considerăm astfel oportun ca şi activităţile de jocuri de noroc (CAEN 9200) să necesite acord de funcţionare din partea primăriei. Totodată, arătăm că, în prezent, anexa la OG 99/2000 face trimitere la vechile coduri CAEN, înainte de modificarea lor prin Ordinul 337/2007. Se impune astfel o actualizare a acestora conform noii clasificări.”- se arată în textul proiectului de lege al USR, aflat în dezbatere la Senat.
(Graţiela Bâzoi)
sursă foto: Alina Gorghiu- jocuri de noroc în vecinătatea liceelor din Piteşti- Liceul “Ion Barbu”, Colegiul “Alexandru Odobescu”)
