Motivarea judecătorilor în dosarul PUBLITRANS, prin care s-au dispus cele trei condamnări cu executarea, este una foarte amplă, dar destul de tehnică. Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, în mare măsură, aprecierile primei instanţe- Tribunalul Bucureşti- despre comportamentele inculpaţilor, dar a explicat de ce a aplicat pedepse mai mici, dublate evident de prescrierea multor fapte. De asemenea, Curtea de Apel menţionează în detaliu de ce a picat infracţiunea de spălarea de bani, invocată de procurori în legătură cu apartamentul primit drept mită de la omul de afaceri Valentin Vişoiu.
Despre vinovăţia lui Tudor Pendiuc, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au afirmat mai precis că: “În ceea ce priveşte activitatea infracţională a autorului, primarul Tudor Pendiuc, se reţine încălcarea următoarelor dispoziţii legale:
-a impus membrilor consiliului de administraţie ai S.C. PUBLITRANS 2000 S.A. să includă în caietul de sarcini condiţii restrictive pentru a limita participarea operatorilor privaţi la licitaţie şi a iniţiat proiectul de hotărâre privind avizarea asocierii în participaţiune;
-a aprobat rapoartele finale ale procedurii nr. 49508/10.09.2007 şi 54923/04.10.2007, în condiţiile în care a cunoscut împrejurările şi condiţiile în care au acţionat inculpaţii (…) în sensul că au încălcat dispoziţiile din documentaţia de desemnare a operatorului privat
-în calitate de conducător al serviciilor publice locale, a încălcat prevederile (…) neinițiind proiectul de hotărâre pentru a desfiinţa contractul de asociere în participaţiune ca urmare a faptului că asocierea anterior amintită nu deţinea mijloacele de transport cu titlu de proprietar,
-a ordonat plăţile privind încasarea subvenţiei de asocierea S.C. CNCD S.A./S.C. GIREXIM UNIVERSAL S.A., în condiţiile în care cunoştea că această societate nu deţinea autobuzele în proprietate ( a semnat 70 de astfel de ordine de plată);
-a iniţiat şi prelungit contractul de asociere în participaţiune, invocând în mod nereal existenţa unei stări de urgenţă, creând aparenţa unei astfel de împrejurări, în condiţiile în care fusese înştiinţat cu privire la imposibilitatea prelungirii acestui contract. Primarul Tudor Pendiuc a făcut posibilă încheierea nelegală a contractului de asociere în participaţiune nr. 1029/22.02.2008 precum şi a acordului de prelungire a acestui contract. În plus faţă de prima instanţă, Curtea reţine că prin încălcarea acestor dispoziţii legale a fost posibilă ordonanţarea la plată a subvenţiei lunare pentru transport, acţiune aptă să producă un prejudiciu, condiţie necesară pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu. Prejudiciul s-a produs ca urmare a plăţilor efectuate în baza celor două acte nelegal întocmite, primarul încălcând articolele (…) privind finanțele publice locale care prevăd că „nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.”
Primarul, titular al atribuţiei de serviciu de ordonanţare la plată a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu în calitate de autor. Urmarea imediată a infracţiunii de abuz în serviciu este reprezentată de prejudiciul produs în cuantum de 23.279.706.03 lei, dintre care suma de 18.399.398 lei reprezentând suma profiturilor obţinute de societăţile controlate de inculpaţi, la care se adăugă sumele facturate şi încasate în baza contractului de comision în cuantum de 4.879.718,03 lei.
Curtea de Apel Bucureşti a susţinut că infracţiunea de spălare de bani nu a fost individualizată în dosar, ducând astfel la achitarea Emanuelei Pendiuc şi a lui Valentin Vişoiu: “Încheierea contractului de vânzare- cumpărare reprezintă o acțiune ce intră în elementul material al infracțiunilor de complicitate la luare de mită și dare de mită și nu ne aflăm în prezenţa unei modalităţi elaborate de spălare a banilor prin care inculpata Emanuela Pendiuc a dobândit direct produsul infracţiunii de corupţie (n.r. apartamentul din Quadra Place), ci exclusiv în prezenţa unor modalităţi de intrare în posesia unor foloase obţinute ca urmare a comiterii infracţiunilor de corupţie, infracţiunea de luare de mită și infracțiunea de dare de mită. Prin urmare, infracţiunea de spălare a banilor, reținută în sarcina inculpaților, nu este suficient de bine individualizată în raport cu infracțiunile de complicitate la luare de mită și respectiv dare de mită, din care provine apartamentul ce a format obiectul contractului de vânzare-cumpărare. (…) Astfel, văzând că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare a banilor, fapta nefiind prevăzută de legea penală, Curtea constată că se impune achitarea inculpaților.”- au motivat magistraţii. În motivarea deciziei definitive, aceştia au mai spus că în prejudiciu nu a fost inclusă şi valoarea celor 80 de autobuze: “În mod corect, prima instanţă a apreciat că în valoarea prejudiciului nu poate fi inclusă şi valoarea celor 80 de autobuze, serviciul public de transport fiind efectuat prin folosirea autobuzelor aduse ca aport la asociere de cele două societăţi comerciale, neexistând probe care să ateste că îl lipsa acestei asocieri consiliul local ar fi avut mijloacele pentru achiziţionarea unor bunuri similare şi nici condiţiile financiare de achiziţie. Instanţa de control judiciar nu va mai relua argumentaţia primei instanţe referitoare la neincluderea în cheltuielile asocierii a sumelor plătite de cele două societăţi comerciale pentru autobuze, pe care şi-o însuşeşte în totalitate.”
De ce pedepse minime în dosarul PUBLITRANS
“În mod corect, instanţa de fond a reţinut gravitatea ridicată a faptelor săvârşite, îndrăzneala infracţională de care au dat dovadă inculpaţii, în egală măsură, precum şi cuantumul ridicat al prejudiciului. Totuşi, având în vedere vârsta inculpaţilor, faptul că aceştia nu au mai săvârşit alte infracţiuni, precum şi vechimea considerabilă a faptelor deduse judecăţii, Curtea apreciază că se impune reducerea pedepselor aplicate celor 3 inculpaţi (Tudor Pendiuc, Gheorghe Văsîi, Constantin Scarlat) de către prima instanţă până la nivelul minimului special prevăzut de lege, respectiv 4 ani închisoare. Având în vedere cuantumul pedepsei închisorii, nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.”- se mai arată în motivarea deciziei definitive (927/05.05.2023) din dosarul PUBLITRANS.
– Graţiela Bâzoi, sursă foto- www.cab1864.eu- Curtea de Apel Bucureşti
