• Decanul Baroului Argeş, av. Dragoş Andrei Nicolescu: “Nu trebuie să cădem pradă exclusiv propriilor convingeri, nici respingând, nici îmbrățișând propunerea căsătoriei pe perioadă determinată. Discuţia este abia deschisă”

Preşedinta Tribunalului Argeş, judecătoarea Cornelia Olteanu, a lansat zilele trecute ca subiect de dezbatere ideea reglementării căsătoriei pe o durată determinată, ca variantă la căsătoria tradiţională, pentru a preîntâmpina situaţiile dramatice în care s-ar putea afla atât soţii, cât şi copiii lor.

“Oameni buni, experiența profesională acumulată în cei 16 ani de activitate ca judecător în care am soluționat numeroase litigii în materia „Familie”, m-a determinat să înțeleg că modelul tradițional al căsătoriei nu mai corespunde în totalitate realității sociale, caracterizate prin mobilitate, diversitate relațională și schimbări accelerate ale valorilor individuale ale cetățenilor. Reglementarea prin lege a căsătoriei pe durată determinată (de exemplu, 5 sau 10 ani) ar putea reprezenta o formă alternativă de organizare a relațiilor de familie. (…) Există situații în care soții aleg să mențină în mod artificial o relație profund conflictuală, invocând, ca motiv aparent, protecția copilului, într-o casă în care nu mai locuiește iubirea, ci doar ecoul ei.” – a spus preşedinta Tribunalului Argeş, judecătoarea Cornelia Olteanu, pe contul său de socializare.

Articolul pe larg, aici: Preşedinta Tribunalului Argeş, jud. Cornelia Olteanu, propune o variantă inedită la căsătoria tradiţională!

Am întrebat mai mulţi profesionişti:

Raspunde Decanul Baroului Argeş, avocat Dragoş Andrei Nicolescu:

Proiectul doamnei judecător ar fi unul de substanță și are marele impediment de a aduce discuția publică în zona de conflict dintre abordarea tradiționalistă asupra instituției căsătoriei și cea a familiei și abordarea pe care o putem intitula ”realistăcare ține seama de modul în care individul și implicit societatea s-au schimbat, în bine sau în mai puțin bine.

Decanul Baroului Argeş, avocat Dragoş Andrei Nicolescu

În primul rând, cititorii din publicul larg trebuie să înțeleagă faptul că orice propunere, mai ales una care ar putea conduce de modificarea unei norme de drept, vine dintr-o nevoie socială care nu este încă reglementată.

Mai departe, analiza riguroasă și fundamentată și dezbaterile asupra unei asemenea propuneri vor avea loc între specialiștii dreptului.

Altfel, o propunere care ar putea conduce către modificarea unei legi și a unei instituții de drept civil precum este căsătoria, în maniera propusă de autorul său, doamna judecător Cornelia Olteanu, Președinta Tribunalului Argeș, un profesionist recunoscut, trebuie privită și analizată din punct de vedere al teoriei dreptului și din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă.

Proiectul doamnei judecător ar fi unul de substanță și are marele impediment de a aduce discuția publică în zona de conflict dintre abordarea tradiționalistă asupra instituției căsătoriei și cea a familiei și abordarea pe care o putem intitula ”realistă” care ține seama de modul în care individul și implicit societatea s-au schimbat, în bine sau în mai puțin bine.

Dacă delimităm căsătoria ca instituție de drept civil, cu o natură complexă, dar cu o parte importantă contractuală și cu efecte patrimoniale majore, de instituția familiei, discuția are un sens pur tehnic.

Însă, în dreptul nostru, cele două instituții, căsătoria și familia sunt în profundă conexiune, căsătoria fiind baza familiei, iar familia fiind celula de bază și temelia societății.

De aceea, în concepția tradiționalistă, statele par că acordă o deosebită importanță atât încheierii căsătoriei, dar și desfacerii căsătoriei, ocrotind această instituție de drept mai mult decât pe oricare alta, fiind implicate în acest rol de ocrotire foarte multe instituții ale statului.

Aici, la desfacerea căsătoriei, un rol deosebit îl au justiția și avocații care, în procesele de familie acordă o sporită atenție desfacerii căsătoriei în care soții nu au o deplină înțelegere asupra aspectelor importante cum sunt copiii minori, raporturile dintre părinți și copii, dar și raporturile de după divorț pe care părinții trebuie să le aibă între ei pentru binele copiilor.

În concepția tradiționalistă este firesc să fie așa, deoarece desfacerea căsătoriei conduce la desfacerea familiei, adică la descompunerea celulei de bază a societății, fiind nevoie ca avocații și judecătorul, arbitrul conflictului, să încerce, pe cât posibil, în limitele legii, să asigure încheierea conflictului dintre soții părinți, astfel încât interesul superior al minorilor să fie pe primul plan, ei fiind viitorul.

Aceste procese nu sunt atât de ușoare pe cât au ajuns să fie considerate de către publicul larg, iar judecătorii și avocații au un rol deosebit.

Și am putea discuta foarte mult asupra acestui subiect, existând foarte multe argumente solide atât în favoarea propunerii, cât și în defavoarea propunerii.

Pe subiect:

Graţiela Bâzoi

Comments are closed.