- Avocatul Gabriel Tudor: “Nu se impune scăderea vârstei răspunderii penale efective sub pragul de 14 ani!”
“Nu se impune scăderea vârstei răspunderii penale efective sub pragul de 14 ani!” – spune avocatul Gabriel Tudor, din cadrul Baroului Argeş, specialist în Drept Penal.
În opinia sa, nu există o tendință europeană de coborâre a vârstei, ci una de consolidare a mecanismelor educative și preventive, iar problema reală nu este vârsta răspunderii penale, ci capacitatea efectivă de formare a conduitei morale și eficiența mediului familial și social.
Avocat Gabriel Tudor, Baroul Argeş, despre oportunitatea scăderii vârstei răspunderii penale sub pragul de 14 ani:
“Din punctul meu de vedere, nu se impune scăderea vârstei răspunderii penale efective sub pragul de 14 ani, astfel cum este reglementată în prezent în România.
Conduita morală, în sens juridic relevant pentru dreptul penal, nu este pe deplin formată înainte de vârsta de aproximativ 14 ani, iar stabilizarea mecanismelor de autocontrol, asumare a responsabilității și anticipare a consecințelor se produce progresiv, cu o consolidare reală în jurul vârstei de 16 ani. Tocmai de aceea, minorul între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ, pentru că discernământul nu este considerat încă cert, ci o capacitate în formare, iar dreptul penal nu sancționează simple reacții comportamentale sau impulsive, ci o voință culpabilă capabilă să distingă rațional între licit și ilicit și să își conformeze conduita în mod conștient.
A pedepsi penal un copil care nu a dobândit această capacitate ar însemna să i se impute o culpă pe care nu o poate construi din punct de vedere rațional. În acest context, excluderea răspunderii penale sub 14 ani este o consecința logică a principiului imputabilității, nu o opțiune de clemență.
Nu poate răspunde penal cineva care, prin nivelul său de dezvoltare, nu poate distinge și raționaliza pe deplin semnificația socială și juridică a faptei.
Răspunderea penală presupune discernământ stabil, nu doar o înțelegere fragmentară sau intuitivă a binelui și a răului.
Tot în această logică, responsabilitatea pentru prevenirea comportamentelor antisociale ale minorilor revine, în mod primordial, părinților sau reprezentanților legali. Aceștia au obligația legală și morală de a asigura educația, supravegherea și formarea conduitei copilului. Dreptul penal nu poate substitui această responsabilitate.
În situațiile în care comportamentul infracțional al minorului este rezultatul unei neglijențe educaționale grave, se impune o reflecție serioasă asupra formelor de responsabilizare juridică a părinților, evident cu respectarea limitelor constituționale privind răspunderea personală și viața de familie.
În plan european, România se situează în limitele majoritare ale Uniunii Europene, unde pragul de 14 ani este larg acceptat ca limită minimă pentru discutarea imputabilității penale. Germania, Austria, Italia, Spania, Polonia, Ungaria sau Croația au adoptat soluții similare, iar statele cu praguri mai joase compensează prin regimuri extrem de restrictive și predominant educative.
Nu există o tendință europeană de coborâre a vârstei, ci una de consolidare a mecanismelor educative și preventive.
Problema reală nu este vârsta răspunderii penale, ci capacitatea efectivă de formare a conduitei morale și eficiența mediului familial și social. Coborârea pragului sub 14 ani ar însemna transferarea asupra copilului a unei responsabilități care aparține, în mod firesc, adultului.” – ne-a declarat avocatul Gabriel Tudor din cadrul Baroului Argeş.
Pe subiect:
- Av. Luminiţa Ioana: Este nevoie de o strategie națională integrată privind combaterea infracționalității juvenile, mai ales a minorilor!
- Avocata Maria Cristina Leţu: Minorii ar trebui să răspundă penal de la vârsta de 12 ani!
- Avocatul Dan Ioan Panţoiu este de acord cu scăderea pragului de răspundere penală a minorilor!
Graţiela Bâzoi
Comments are closed.