- Deputata PNL de Argeş, Alina Gorghiu: “Când ajungem să discutăm despre pedepse penale pentru copii foarte mici, vorbim despre un eșec al intervenției timpurii!”
Deputata PNL de Argeş, Alina Gorghiu, fostă ministră a Justiţiei, declară că atunci când ajungem să discutăm despre pedepse penale pentru copii foarte mici, nu vorbim despre o lacună legislativă, ci despre un eșec al intervenției timpurii. Parlamentara de Argeş susţine că emoţia colectivă stârnită de cazul de la Cenei nu trebuie să se transforme într-o presiune legislativă, obiectivul fiind un stat capabil să intervină înainte de tragedie, nu doar să reacționeze după ea.
Într-o scurtă analiză comparativă, deputata Alina Gorghiu precizează că în Marea Britanie, de exemplu, unde vârsta de răspundere penală este de 10 ani, există de ani de zile dezbateri și propuneri pentru ridicarea acestui prag, întrucât nu au fost înregistrate rezultatele aşteptate privind reducerea fenomenului de criminalitate juvenilă.
Întrebare: Se impune în România modificarea legislaţiei pentru ca minorii să răspundă penal înainte de vârsta de 14 ani?
Opinie Alina Gorghiu, deputat PNL de Argeş, fostă ministră a Justiţiei:
Dezbaterea care lipseşte
“Cazul de la Cenei a produs un șoc legitim în societate. Vorbim despre o faptă extrem de gravă, iar reacția publică este firească: furie, teamă, dorință de sancțiune. Problema apare atunci când această emoție colectivă este transformată rapid în presiune legislativă, mai exact în ideea că scăderea vârstei de răspundere penală ar fi soluția. Cred că aici este necesar un pas înapoi și o discuție bazată pe date și expertiză.
Dezbaterea corectă, care lipsește aproape complet din spațiul public este cea legată de măsurile clare și funcționale care trebuie activate înainte de pedeapsa penală. Fără a discuta serios despre intervenția timpurie, rolul școlii, consilierea obligatorie, responsabilizarea familiei și capacitatea reală a statului de a gestiona copiii cu comportamente violente, orice discuție despre sancțiuni rămâne incompletă și ineficientă.
Codul Penal- ultima opţiune
În drept, Codul penal este conceput ca ultimul instrument de intervenție al statului, nu ca mecanism principal de prevenție. El intervine atunci când toate celelalte mecanisme – educaționale, sociale, de protecție – au eșuat. Când ajungem să discutăm despre pedepse penale pentru copii foarte mici, nu vorbim despre o lacună legislativă, ci despre un eșec al intervenției timpurii.
În România, răspunderea penală începe, ca regulă, de la 14 ani. Sub această vârstă, copilul nu răspunde penal, dar acest lucru nu înseamnă că statul „nu face nimic”. Există măsuri de protecție specială, evaluări psihologice, consiliere, supraveghere și, atunci când este necesar, separarea copilului de un mediu periculos. Problema reală este că aceste instrumente sunt adesea activate prea târziu, insuficient sau incoerent.
Marea Britanie şi Danermarca
Privind în dreptul comparat, vedem că România nu este o excepție. Majoritatea statelor europene au stabilit pragul de răspundere penală în jurul 14–15 ani. Diferența majoră nu este cifra din Codul penal, ci forța și coerența mecanismelor de prevenție.
Un exemplu relevant este Marea Britanie, unde vârsta răspunderii penale este de 10 ani, una dintre cele mai scăzute din Europa. Experiența britanică arată însă riscurile acestei abordări: criminalizarea foarte timpurie, stigmatizarea copiilor și un impact limitat asupra reducerii criminalității juvenile. Tocmai de aceea, în spațiul britanic există de ani de zile dezbateri și propuneri pentru ridicarea pragului, nu pentru coborârea lui.
Relevantă este și analiza recentă din Danemarca, publicată în 2025, care a evaluat efectele coborârii temporare a vârstei de răspundere penală de la 15 la 14 ani. Concluzia cercetării este că nu s-a constatat un efect real de descurajare, iar în anumite categorii de adolescenți s-a observat chiar o creștere a infracționalității raportate. Aceste date confirmă concluzii mai vechi din literatura de specialitate: simpla coborâre a vârstei nu rezolvă problema violenței juvenile.
Intervenţia timpurie- rol major
Opinia majoritară a specialiștilor în criminologie, psihologie și justiție juvenilă este că siguranța comunității se obține prin intervenție timpurie, servicii sociale funcționale, consiliere obligatorie și capacitatea statului de a gestiona ferm, dar adaptat vârstei, copiii cu comportamente violente.
În acest context, este util și necesar ca România să discute subiectul într-un cadru de lucru cu experți, bazat pe date și experiență comparată. Nu pentru a reacționa emoțional, ci pentru a construi soluții care funcționează pe termen lung. Obiectivul trebuie să fie un stat capabil să intervină înainte de tragedie, nu doar să reacționeze după ea.”- ne-a declarat deputata PNL de Argeş, fosta ministră a Justiţiei, Alina Gorghiu.
Alte opinii avocaţi:
- Avocatul Gabriel Tudor: “Nu se impune scăderea vârstei răspunderii penale efective sub pragul de 14 ani!”
- Avocata Maria Cristina Leţu: Minorii ar trebui să răspundă penal de la vârsta de 12 ani!
- Avocatul Dan Ioan Panţoiu este de acord cu scăderea pragului de răspundere penală a minorilor!
Graţiela Bâzoi
Comments are closed.